De fapt, la vremea ceea ședea femeia în casă și plângea în hohote – nu știa în care parte s-o apuce. Era sigură că, dacă rămânea casieriță, mai devreme sau mai târziu Cătălin oricum ar fi disponibilizat-o, dacă refuza o relație cu el. A mai pățit-o și în altă parte, așa că a hotărât să plece de bună voie. Dar cu ce să-și întrețină copiii? Pensia alimentară de la soț era mult prea mică, iar ea nu avea nici un fel de rezerve.

Până să vină copiii de la școală, a reușit să le telefoneze colegelor, prietenelor, cunoștințelor și, până la urmă, i-au găsit un loc și, spre fericirea ei, cu un salariu mai bun. E adevărat că era departe de casă, dar asta n-a speriat-o. Cătălin însă nu mai putea de supărare: cum să-l lepede, fără să-l prevină? Și apoi Sofia se cuibărise fără voia ei în inima bărbatului și-i plăcea omului starea asta de spirit. Părea că din nou e tânăr, viguros și în putere să răstoarne munți. Într-un fel ținea și la băieții Sofiei, cu care atât de ușor intrase în contact. S-a surprins odată și la gândul că ar fi fost pentru ei un tată bun, dar s-a speriat pe loc de ce i-a trecut prin cap, doar nu avea în minte să se însoare?!
Când venea dimineața la serviciu, i se întuneca chipul – locul casieriței era gol, nu luase pe nimeni pe postul acela. Peste o lună de la plecarea Sofiei, Cătălin s-a dus la ea acasă. Chipurile să-i ducă rămășița de salariu, pe care n-o primise femeia. Firește că încărcat cu cadouri pentru fiii Sofiei. Femeia încă nu era acasă și, în așteptarea ei, bărbații au încălzit cina, au aranjat și bunătățile aduse de Cătălin. Era o atmosferă veselă, de sărbătoare în familie. Încă de pe scară a simțit Sofia că ceva se petrece în apartamentul ei. În primul rând, ardea lumina în toate camerele, arome de bucate se răspândeau până la intrarea în bloc.
Le-o fi venit buneii, s-a gândit femeia. Dar i-a deschis Cătălin ușa și au rămas ambii împietriți în prag – el nu știa ce să spună, ea nu voia să intre. De fapt, copiii au dezamorsat situația: mamă, intră să vezi cât de frumos am aranjat masa! Vă spuneam, Cătălin nu avea gând de însurătoare, trecuse prin atâtea căsnicii și nu-l încânta de loc ideea să mai încerce o dată. Nici Sofia nu se grăbea să-și schimbe statutul de femeie divorțată. Se descurca bine cu copiii, avea un post bine plătit și libertatea de a face ce-i trăsnește prin cap, fără să dea cuiva socoteală. Se credea fericită că a scăpat de năduhosul ei de soț, era tipul căruia din orice putea să-i sară ţandăra și s-o beștelească cum îi venea la gură. Și-a făcut cruce când l-a văzut plecat din casa ei. După moartea părinților ei, apartamentul i-a revenit Sofiei, așa că el nu putea pretinde la spațiu locativ.
Din seara cu pricina, Cătălin tot mai des trăgea cu piciorul pe la Sofia – ba lua copiii la vreun meci de fotbal, ba îi ducea la părinții lui la țară, ba la iaz. O îndemna și pe dânsa să iasă împreună, dar Sofia nu era gata pentru o relație cu vreun bărbat. Cu timpul însă s-a obișnuit să-l vadă pe Cătălin în preajma lor, de se întâmpla să nu vină vreo săptămână-două, pornea să se îngrijoreze: nu cumva i s-a întâmplat ceva? Punea copiii la cale să-i telefoneze.
Cam vreun an a ținut starea asta de lucruri – apoi, când a împlinit Cătălin 50 de ani, a invitat-o pe Sofia cu copiii la el acasă, unde a și prezentat-o părinților lui: „Vreau să mă însor cu dânsa și ea nu mă vrea, ce să fac, mamă?”, o întreabă el în glumă pe bătrână. Sofia atunci a aflat că bărbatul are intenții serioase. Asta schimba situația… Mai ales că în decurs de atâtea luni a văzut ce prezintă el, cât de bine se împacă cu copiii, cât de atent e și față de dânsa și mintea femeii începu să gândească altfel.
Acum nu se mai eschiva să iasă cu el undeva, ba uneori, dacă se întorceau târziu de la petreceri, Sofia îi propunea să doarmă în camera pentru oaspeți. Îl însoțea deseori la părinții lui, la frați, prieteni, așa că toată lumea vorbea despre ea ca despre iubita lui Cătălin. Nu erau tineri și toți îi îndemnau: luați-vă odată, știu că n-o așteptați pe cea cu coasa să vă ducă la cununie! Cătălin era gata oricând să se însoare, cât poți să curtezi o femeie, nici pe una din fostele lui neveste nu le-a corcolit atâta! Și erau frumoase, tinere, fără copii, dar pe asta n-o poate convinge și gata!
Dar, pentru că o iubea pe Sofia, nu știa ce să mai facă, ca să n-o piardă… A consimțit într-un târziu Sofia, doar cu o condiție – să se căsătorească fără mare alai, câțiva prieteni și părinții lui. Cea mai mare bucurie a lui Cătălin e că, la 54 de ani, a devenit tată. Nu se rușinează deloc când iese în curtea blocului și înșiră pe funie hăinuțele pruncului sau se plimbă cu căruciorul și-l arată la toată lumea: ce mai odor are tata!