R. Moldova va avea un guvern, cu sau fără PL. Această ispravă a partidelor din actualul legislativ nu reprezintă decât o problemă de rutină, deoarece un executiv lipsit de pârghii, ca în cazul celor de până acum, nu este capabil să soluţioneze problemele fundamentale ale statului R. Moldova. Mai mult, partidele Alianţei pentru Moldova Europeană nu ar fi favorizate de alegeri anticipate, de aceea ele vor constitui volens-nolens un nou executiv. „Ei bine, şi ce facem cu statul captiv?”, se întreabă observatorul politic Oazu Nantoi.
Liderii celor trei partide PLDM, PDM şi PL, care au anunţat că vor forma o nouă alianţă de guvernare, au avut până în prezent două întruniri. Ultima întrevedere a avut loc vineri, 3 iulie. Subiectul prioritar al negocierilor este formarea unei noi coaliţii de guvernare şi repartizarea funcţiilor în cadrul unui nou guvern. Şi aceasta pentru că nu poate fi vorba de un program de guvernare, întrucât programul viitorului guvern este reprezentat de prevederile Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Reprezentanţii PLDM şi PDM sunt rezervaţi în declaraţii privind desfăşurarea negocierilor, menţionând că în acest demers ar avea prioritate „viteza” cu care va fi formată coaliţia şi reformele care ar trebui să urmeze. „Obiectivele noii guvernări sunt evitarea crizei, reforma justiţiei şi a administraţiei publice. Şi dacă cineva se va juca de-a politica, urmările vor fi grave şi foarte grave”, ne-a declarat deputatul peledemist Vadim Pistrinciuc, fără a preciza despre cine este vorba, bănuim de PL.
„Este imposibil să aderăm la alianța actuală”
În acelaşi timp, cei din PL au avut mai multe intervenţii media în cadrul cărora şi-au făcut publice anumite condiţii, precum şi temerile că partidele Alianţei pentru Moldova Europeană ar negocia în paralel cu PCRM, deşi membrii ultimului au negat acest fapt. Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat în cadrul unei emisiuni TV că liberalii vor participa la formarea unei alianțe doar dacă va fi semnat un nou acord. „Este imposibil să aderăm la alianța actuală. Cum așa, ei să dețină totul și nouă să ni se dea doar lingura și furculița fără cuțit?”. Totodată, el a precizat că liberalii nu vor vota orice candidatură pentru funcția de premier, iar PLDM și PD ar trebui să consulte și formaţiunea sa.
Până atunci, vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă, declarase în cadrul unui interviu, pentru Radio Chişinău, că ar pleda pentru invitarea la negocieri a lui Iurie Leancă. Contactat de JURNAL de Chişinău, Eugen Carpov, colegul de partid (PPEM) al fostului premier, ne-a declarat că, pe moment, nu a avut nicio invitaţie din partea principalilor negociatori şi, în cazul în care va parveni un asemenea demers, grupul de iniţiativă PPEM îl va analiza: „Dacă vom fi invitaţi, vom veni cu opinia noastră”. Fostul ministru al Reintegrării a evitat să ne comunice condiţiile în care grupul pe care îl reprezintă ar putea participa la tratative, „pentru că sunt probabile”, însă a recunoscut că ar lua parte la asemenea discuţii. Ieri, deputatul neafiliat Iurie Leancă şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini un nou guvern şi a sugerat partenerilor de negocieri să intensifice dialogul.
„Ce facem cu statul captiv?”
Alte condiţii pe care ar putea să le înainteze PL ar fi elucidarea jafului de la Banca de Economii, condamnarea controversatului om de afaceri Ilan Shor şi instalarea în fruntea Procuraturii Generale a unui procuror european: „Până nu va fi închis Shor, eu nu cobor din copac! Cum poți să ajungi primar de Orhei după ce ai furat miliardul?! Acolo s-au cumpărat voturile, au fost cumpărați oamenii, iar instituțiile statului nu au făcut nimic!”, a declarat liberalul.
În cele din urmă, formarea unui nou guvern, cu sau fără PL, va fi înfăptuită, în opinia observatorului politic Oazu Nantoi, „aceasta este o practică de rutină”. „Formarea guvernului este necesară pentru supravieţuirea statului, pentru rezolvarea celor mai stringente probleme din domeniul financiar şi social, pentru restabilirea comunicării cu donatorii externi, pentru evitarea colapsului, însă constituirea guvernului nu rezolvă problema statului captiv. Ce facem cu statul captiv?”, se întreabă observatorul.
Guvernul este lipsit de pârghii
„A intervenit o pauză absolut neclară în faza a doua, cea mai importantă în investigarea furtului din sistemul bancar. Aici sunt momentele principale. Formarea guvernului este o problemă de rutină. Partidele din legislativ nu sunt interesate de alegerile anticipate”, a adăugat Nantoi.
În context, amintim scrisoarea fostului premier Chiril Gaburici (6 iunie, curent) în care acesta a atenţionat că guvernul este lipsit de pârghii, iar instituţiile abilitate ezită să soluţioneze problemele stringente ale statului. „Pentru a readuce (sic!) funcţionarea instituţiilor statului, a declarat Gaburici, cer: 1. Demisia întregii conduceri a Procuraturi Generale; 2. Demisia întregii conduceri a Băncii Naţionale; 3. Demisia întregii conduceri a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În aceste funcţii trebuie numite urgent, prin concurs public, cu implicarea largă a societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare, persoane responsabile şi oneste, persoane care se bucură de încrederea cetăţenilor.”
Biserica „Schimbarea la faţă” de lângă SIS
În ce priveşte transparenţa procesului de negocieri, „acesta nu este un spectacol care poate fi urmărit online”, a remarcat Oazu Nantoi, „alta este că, atât în 2009, cât şi în 2010, în afară de semnarea acordurilor de formare a alianţelor, au fost semnate înţelegeri secrete de partajare a funcţiilor de stat, a instituţiilor de drept, ceea ce a provocat degradarea perspectivei europene în ochii cetăţenilor şi a favorizat frauda din sistemul bancar, degradarea statului în ansamblu.
În plus, în comparaţie cu negocierile din ianuarie curent, acum lipseşte insistenţa şi combativitatea societăţii civile şi a instituţiilor mass-media pentru partenerii de negocieri, situaţie explicată de Nantoi prin faptul că „în parlament sunt cam aceiaşi actori”.
Un nou guvern trebuie învestit până la 12 septembrie curent, în caz contrar, şeful statului va fi obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate.
Ilie Gulca
