Ce relaţii există între Catedrala Ortodoxă „Sfânta Teodora de la Sihla” şi Mitropolia Ortodoxă a Chişinăului şi a Moldovei de Răsărit (stil vechi)?
În Republica Moldova a fost înregistrată recent o nouă mitropolie, Mitropolia Ortodoxă a Chişinăului şi a Moldovei de Răsărit (stil vechi). Capul acesteia, „arhimandritul Serghie”, a depus o scrisoare Patriarhiei BOR în care a cerut să devină parte componentă a acesteia. Cine sunt fondatorii noii mitropolii şi care sunt obiectivele lor? Şi ce rol are parohul Bisericii „Sf. Teodora de la Sihla”, Ioan Ciuntu, în cadrul acestei acţiuni?
Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută de către Guvernul Republicii Moldova în 2001, în urma unui proces îndelungat încheiat la CEDO. Potrivit vicarului Mitropoliei Basarabiei, toate parohiile care aderaseră între 1992 şi 2001 la Mitropolia Basarabiei au început să se înregistreze ca părţi componente ale acesteia. Astfel, fiecare dintre acestea a devenit persoană juridică, cu statut, consiliu parohial etc.
„În ce priveşte Biserica ‘Sf. Teodora de la Sihla’, aceasta nu a fost înregistrată la Ministerul Justiției. Cel puţin, din 2004, de când mă aflu la Mitropolia Basarabiei, parohia nu a fost înregistrată ca parte componentă a acesteia. Inițiativa înregistrării îi aparţine în exclusivitate preotului paroh. Prin urmare, din 2001 până în 2007, această comunitate n-a fost înregistrată juridic, deşi a fost considerată, inclusiv de enoriaşi, drept parte componentă a Mitropoliei Basarabiei”, menţionează preotul Ioan Cosoi.
„În 2007, a fost adoptată o nouă lege a cultelor, care permitea înregistrarea unei parohii mult mai lejer. Astfel, în acelaşi an, preotul Ioan Ciuntu a primit avizul Mitropoliei Basarabiei de a înregistra această parohie. Cu toate acestea, parohia a rămas neînregistrată”, spune funcţionarul din cadrul mitropoliei.
Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” nu a fost în cadrul MB
„Peste trei ani, în 2010, fără informarea mitropoliei, parohul Ioan Ciuntu a reluat procesul, reuşind să înregistreze parohia, însă nu în conformitate cu statutul de organizare al Mitropoliei Basarabiei. Părintele Ciuntu a elaborat un statut propriu de funcţionare în care sunt prevăzute elemente de funcţionare independentă. A luat avizul din 2007 al mitropoliei, l-a anexat la actele elaborate în 2010 și a înregistrat nu parohia, ci Catedrala Ortodoxă ‘Sfânta Teodora de la Sihla’! Or se ştie că lăcaşul cu statut de catedrală este o biserică în care serviciul religios este oficiat, de obicei, de un episcop sau chiriarh. În plus, o biserică parohială este administrată de un consiliu parohial format atât din cler, cât şi din mireni, în timp ce catedrala este administrată de un consiliu format din clerici. Prin urmare, părintele Ciuntu a înregistrat Catedrala având la bază un statut de parohie”, conchide vicarul.
Cosoi relatează că, în 2011, la mitropolie a avut loc o şedinţă cu participarea membrilor consiliului parohial de la „Sf. Teodora de la Sihla”, în cadrul căreia, IPS Petru a solicitat o probă care ar demonstra că această parohie este în cadrul mitropoliei, „însă, până în ziua de astăzi, n-am primit aceste acte, deşi am cerut în scris”, relevă preotul.
În plus, în sectorul Ciocana al capitalei mai există o biserică „Sf. Ştefan cel Mare” (care ar fi administrată de părintele Ioan Ciuntu), ce pretinde a fi parohie în cadrul Mitropoliei Basarabiei, „însă la mitropolie nu există acte despre această parohie”, spune vicarul.
Povestea unei mitropolii
În 2010, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei Mitropolia Ortodoxă de stil vechi din Republica Moldova. Fondatorul acestei structuri bisericeşti este un oarecare Adrian Tudose. Acesta a fondat mai multe „mitropolii” în Republica Moldova şi se află pe moment în litigiu cu Ministerul Justiţiei.
În fruntea „mitropoliei” respective se află preotul Pavel Dodi, ce se numeşte „arhimandritul Serghie”. Acesta a fost căsătorit, are doi copii, şi s-a tuns în monahism în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Pavel Dodi a deschis o mănăstire la Buiucanii Vechi, „Sfântul Mormânt”. Iniţial, Dodi a pretins că se află în cadrul Mitropoliei de Ierusalim, deoarece, până la secularizarea averilor bisericeşti, Buiucanii Vechi au fost proprietate a Bisericii „Sfinţii 40 de mucenici” din Iaşi închinată unei mănăstiri de la Ierusalim, „însă şi acolo Vladimir şi-a băgat coada”, ne spune o aderentă a acestui cult. O maică a acestei mănăstiri ne-a spus că pe locul mănăstirii ar fi fost odinioară un complex monastic, „altfel nu mai veneam noi în locul ăsta cu gunoi”.
Potrivit „Monitorului Oficial” din 30 august 2013, Cultul religios Mitropolia Ortodoxă de stil vechi din Republica Moldova (nr. înregistrării de stat 2356 din 2010), şi-a schimbat denumirea în Mitropolia Ortodoxă a Chişinăului şi a Moldovei de Răsărit (stil vechi), cu adresa juridică: mun. Chişinău, comuna Ghidighici, str. Ion Creangă 7! Este vorba de o casă a unei aderente a comunităţii religioase a „arhimandritului Serghie”.
„Arhimandritul Serghie” a expediat recent o scrisoare la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române în care a menţionat că mitropolia pe care o reprezintă vrea să adere la Patriarhia BOR, pentru a primi legătura canonică. „Patriarhia BOR a refuzat să le recunoască comunitatea, deoarece în această structură nu există nici mitropolit şi nici episcop. În plus, Patriarhia Română are deja Mitropolia Basarabiei în Republica Moldovei”, a spus vicarul Ioan Cosoi.
În opinia vicarului Mitropoliei Basarabiei, demersul „arhimandritului Serghie” nu este altceva decât o acţiune prin care se urmăreşte ciopârţirea bisericii româneşti din Republica Moldova. „Anumite persoane sunt implicate în această acţiune începând chiar de la intrarea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei. În 2008, a urmat un alt scandal. În spatele acestor acţiuni stau persoane implicate în acest scandal. Vreau să subliniez că toate aceste acţiuni au demarat din interiorul mitropoliei”, menţionează Cosoi.
Discuţia cu călugăriţa T.
Vizitând mănăstirea „Sf. Mormânt”, am discutat cu maica T., deoarece „părintele Serghie” este plecat la Târgu-Mureş, unde este căsătorită fiica acestuia. În continuare, publicăm discuţia pe care am avut-o cu călugăriţa:
– Maică, ce l-a determinat pe părintele Serghie să formeze un nou cult?
Părintele Serghie, după ce s-a călugărit, a vrut să ridice o mănăstire. Mai întâi, am fost în cadrul Mitropoliei Moldovei, am fost la Stati, ca să ne finanţeze, când colo, acesta a dat toţi banii la mănăstirea Căpriana. După asta, părintele a plecat din Mitropolia Moldovei, deşi a fost diaconit şi călugărit în cadrul acesteia. Am venit în cadrul Mitropoliei Basarabiei, însă aceştia au dat banii la Mănăstirea de la Durleşti şi am plecat şi de acolo.
– În afară de mănăstirea aceasta, mai aveţi şi alte biserici?
Foarte multă lume e nemulţumită din cauza taxelor mari la Mitropolia Moldovei şi vrea să-l vadă pe părinte [arhimandritul Serghie] episcop şi să treacă de partea noastră. Chiar la Schinoasa, este o biserică, Sf. Brâncoveni. Aceasta a fost la Mitropolia Basarabiei şi a trecut la noi. Este vorba de vreo 16 parohii. Au vrut ca Patriarhia Română să-l recunoască episcop pe părintele Serghie şi ei să fie cu noi… Şi [parohul] Ciuntu şi-a înregistrat cult. El a vrut să fie capul nostru, da’ el nu-i monah, este preot de mir. Părintele [Serghie] i-a spus: cum poţi face tu asta când tu eşti preot de mir? Şi acum biserica lui stă în aer. Are şi el multe biserici, prin Hânceşti. Şi toate bisericile astea au vrut să vină în cultul nostru. El vrea să fie episcop, nu poate, dar vrea cu mare plăcere. Şi, într-un moment, i-a zis părintelui: eu voi fi mai mare pe bisericile din sate, iar dumneata vei fi aici, în oraş. Noi am slujit la biserica ceea de la Ciocana, care e tot a lui [Ciuntu].
– Cum este a lui?
El singur a ridicat-o, e a lui, personală, da, da, a lui. Biserica ceea e în aer, el a avut pământ acolo. Am stat acolo vreo câteva luni, nu ne-a dat un ban, nu ne dădea un leu pentru benzină. I-am spus părintelui că de azi înainte vom sluji aici [mănăstire], vin aici doi–trei oameni, dar slujim aici. Avem un paraclis sus [în mănăstire].
– De unde vin credincioşii?
Părintele citeşte rugăciunea Sfântului Vasile şi lumea vine de la ţară…
Solicitat de JURNAL, parohul Bisericii „Sf. Teodora de la Sihla”, protoiereul-mitrofor Ioan Ciuntu, a refuzat să discute cu noi pe marginea acestui subiect, considerând că apartenenţa unei parohii la o structură bisericească ţine de competenţa sa, a consiliului parohial şi a centrului creştin pe care îl reprezintă.
„Nu avem ce discuta despre acest subiect. Avem biserica creştină unde fiecare, dacă vrea, vine, se roagă şi se închină. Nu facem noi din aceste chestiuni discuţii publice. Problemele privind aspectul administrativ ţin de competenţa consiliului parohial şi a Centrului creştin „Sf. Teodora de la Sihla”. Această biserică este şi va fi românească, a Patriarhiei Române. În ce priveşte instituţia mitropolitană, fac ceea ce îmi spune conştiinţa, aici sunt foarte multe lucruri discutabile, nu aş vrea să deschid parantezele”, a menţionat protoiereul.
Ilie Gulca, JURNAL de Chişinău
Foto: Nadea Roşcovanu
