In această zi mai multe localităţi din Moldova sărbătoresc hramul sfântului locaş. Şi purtătoarele numelui de Parascheva, deşi puţine, se roagă astăzi pentru sănătatea lor şi a familiilor lor.

Sfânta Parascheva s-a născut in secolul XI in localitatea Epivat, din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol, azi Istanbul. Se spune că pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: “Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”. Aceste cuvinte au şi determinat-o să-şi dăruiască hainele sale săracilor.

După o vreme se retrage in pustiu. Urmând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se indreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne câţiva ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, in dorinţa de a-şi petrece restul vieţii in locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a asezat intr-o mănăstire de calugărite in pustiul Iordanului.

Carţile bisericeşti mai scriu că pe când avea 25 de ani, intr-o noapte i s-a arătat un inger in vis şi i-a spus să se reintoarcă in locurile parinteşti. Atunci din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, impacată cu sine, şi-a dat sufletul.

Marea evlavie faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva se explica tocmai prin convingerea şi constatarea că ea a fost şi este mult folositoare, dăruind ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, copiilor şi părinţilor, bolnavilor şi săracilor.

Moastele Sfintei Parascheva se află nu departe de noi, la Iasi, in România. Se spune că trupul ei are darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii şi din această cauze Parascheva a fost luată drept protectoare de toate ţarile ortodoxe din Balcani.