Furaţi la nivel naţional, dar şi la nivel local, cu implicarea instituţiilor statului. Aşa se simt peste 36 de familii din Dănceni, Ialoveni, care şi-au încredinţat economiile, peste 3,2 milioane de lei, unei asociaţii de economii şi împrumut, fondată de fostul primar, Grigore Condrea, şi condusă de fiul acestuia, Vadim Condrea. Oamenii sunt de cinci ani în aşteptarea unei decizii prin care ar fi despăgubiţi.

Majoritatea deponenţilor sunt pensionari sau tineri care au lucrat în străinătate. Bătrânii au depus banii pe care îi economiseau pentru „zile negre”, iar tinerii, seduşi de dobânzi generoase (15%), şi-au depus banii câştigaţi cu greu peste hotare.

Un tânăr cu sindromul Dawn, printre prejudiciaţi

Eugenia Griţco, 75 de ani, ne-a declarat că a depus la „banca” fondată de fostul primar 20 de mii de lei. „Aşa sunt de amărâtă, umblăm pe drumuri de câţiva ani, pe la procuratură, prin instanţe şi nu mi-au întors încă niciun ban. Mi-am vândut cotele şi am depus banii în asociaţie. Îi păstram pentru zile negre”, ni s-a plâns bătrâna.

Contabila primăriei, doamna Tatiana, ne-a informat că şi soacra sa a depus 45 de mii de lei, inclusiv banii pentru înmormântare. A plecat în lumea celor drepţi fără să-şi mai vadă economiile. Pensionara Zinaida Brumaru, mama unui tânăr cu sindromul Dawn, ne-a spus că a acumulat cu soţul timp de 30 de ani 300 de mii de lei, bani care urmau să îi lase ca moştenire fiului lor, pentru a-i asigura cât de cât viitorul. „Am vândut şi casa părintească din Dănceni şi am depus banii în aceeaşi asociaţie. O perioadă am luat depozitele şi totul părea să fie bine. Acum însă nu mai ştim cum să îi recuperăm”, a menţionat femeia.

Deponenţii au semnalat încălcările în 2011, când nu-şi mai puteau recupera banii. În urma plângerilor oamenilor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a retras licenţa de activitate a asociaţiei. În pofida acestui fapt, contabila Tatiana Iosipoi a continuat să primească o parte din banii acordaţi sub formă de credite fără a emite dispoziţii de încasare şi să ofere credite în lipsa unor contracte.

La o întrunire cu deponenţii îngrijoraţi, Grigore Condrea a prezentat un act precum că şi el şi familia sa ar fi depus 750 de mii de lei. În opinia avocatei Veronica Pascal, Condrea a făcut un contract fictiv. „Expertiza economico-financiară a depistat că o astfel de sumă nu a ajuns în casierie. Când a apărut conflictul între membrii asociaţiei, ei au făcut aceste contracte şi le-au fluturat în faţa oamenilor pentru a calma spiritele.”

Ancheta este tărăgănată

În octombrie 2011, Comisariatul General de Poliție din Chișinău a deschis o cauză penală privind delapidarea în proporții deosebit de mari. Dosarul a fost transmis Comisariatului şi Procuraturii din Ialoveni. Ancheta iniţiată de organul de urmărire penală a fost tărăgănată pe parcursul a doi ani şi jumătate, răstimp în care cei care au comis frauda au reuşit să-şi înstrăineze averile. Avocata Veronica Pascal consideră că organul de urmărire penală nu a acţionat adecvat: „Acesta trebuia să aplice din start sechestru pe averea celor doi. Au fost identificate inclusiv mijloace financiare, dar, prin decizia judecătorului de instrucţie, acestea au fost restituite, fiind ratată şansa oamenilor de a-şi recupera măcar o parte de bani”.

Curtea de Apel Chişinău a menţinut sentinţa Judecătoriei Botanica prin care cei doi au fost condamnaţi la trei ani de detenţie cu suspendarea condiţionată a pedepsei. Veronica Pascal a declarat că va contesta decizia respectivă la Curtea Supremă de Justiţie. Vadim Condrea şi Tatiana Iosipoi au fost condamnaţi pentru „neexecutarea atribuţiilor de serviciu”, în timp ce avocata pretinde că există suficiente probe că Iosipoi a dat credite verişorilor, cumetrilor, nănaşilor săi, dintre care două sume a 500 de mii de lei în lipsa contractelor şi a dispoziţiilor de încasare.

„Ea, fiind contabilă, cu studii superioare, evident că nu putea să scoată bani din casieria unui agent economic în lipsa unei dispoziţii de încasare decât dacă nu a avut interes. În viziunea noastră, instanţa a interpretat eronat legea care reglementează delapidarea averii străine. Conform articolului 190, luarea de bani de la anumite persoane şi cheltuirea acestora fără justificare poate fi calificată drept delapidare a averii străine, şi nu poate fi vorba de neexecutarea atribuţiilor de serviciu”, a afirmat Pascal.

Condrea: „Vor să mă păteze”

Cât priveşte latura civilă a sentinţei, decizia primei instanţe a fost casată şi a fost adoptată o nouă decizie în care au fost admise acţiunile civile ale tuturor părţilor vătămate, inclusiv posibilitatea de a încasa prejudicii materiale şi morale de la ambii inculpaţi. Totodată, avocaţii intenţionează să solicite anularea contractelor de înstrăinare a averii.

Fostul primar Grigore Condrea ne-a declarat că nu ştie detaliat despre evoluţia procesului. Acesta a precizat că ar fi avut de suferit şi familia sa. „Oamenii de acolo încearcă să mă păteze. Problema e că feciorul meu a fost plecat pentru o perioadă la lucru peste hotare, iar contabila a acordat credite, fără documente, în stânga şi în dreapta, rudelor sale, verişorilor săi. Banii sunt, dar ancheta trebuia să înceapă nu de la feciorul meu, ci de la cei cărora le-au fost daţi banii”, a spus el.

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.

Svetlana Corobceanu