În Canada au boxat de-a lungul timpului Muhammad Ali, Lennox Lewis, Sugar Ray Leonard sau Roberto Duran, însă duelul Bute – Pascal, programat pe 18 ianuarie 2014 la Montreal, este vândut în America de Nord cu titlul de „cel mai mare meci din istoria boxului canadian”.
Produs de HBO, în seria World Boxing Championships, meciul celor doi boxeri adoptaţi de Quebec îşi merită din plin titulatura, atât timp cât adună toate ingredientele unei reţete de mare succes, scrie jurnal.md.
Cu cine se compară
1.Marele Muhammad Ali a boxat la Toronto în 1966, într-un context special. Cu doi ani înainte, imediat după ce s-a alăturat organizaţiei Nation of Islam şi şi-a schimbat numele („Cassius Clay este numele meu de sclav”, a spus el), Ali a fost deposedat de titlul mondial WBA. Centura a ajuns la Ernie Terrell, iar în 1966 s-a discutat mult despre un meci de unificare între cei doi (Ali avea centura WBC). Din cauza convingerilor religioase ale lui Ali şi a poziţiei sale faţă de războiul din Vietnam, meciul a căzut, iar „The Greatest” a fost obligat să-şi caute un adversar în nord, în Canada. L-a găsit astfel pe George Chuvalo, considerat cel mai valoros greu din istoria boxului canadian. Chuvalo a boxat în carieră cu nume mari, precum Joe Frazier, George Foreman sau Floyd Patterson, dar nu a ajuns niciodată campion mondial. Întâlnirea Ali – Chuvalo a avut loc la Toronto, la Maple Leaf Gardens, şi a fost un insucces din punct de vedere financiar. La gală au asistat 13.918 spectatori (venituri din bilete – 168.000 de dolari), dar multe teatre din SUA au boicotat meciul (la presiunea opiniei publice au refuzat să cumpere drepturile de transmisie). Ali a câştigat la puncte, după 15 reprize, păstrându-şi centura WBC.
2.Meciul cu cea mai mare asistenţă din istoria boxului canadian a avut loc pe stadionul olimpic din Montreal, pe 20 iunie 1980, protagonişti fiind însă doi pugilişti fără rădăcini locale, Sugar Ray Leonard (SUA) şi Roberto Duran (Panama). Miza a fost centura WBC la semimijlocie, deţinută de Leonard, iar în tribune au luat loc 46.317 spectatori. Lupta a fost efectiv electrizantă, încheindu-se după 15 reprize de schimburi dure cu o decizie de învingător la puncte în favoarea panamezului. Quebecul a păstrat în inimă acest meciul, dar nu s-a regăsit în el.
3.Lennox Lewis, campion mondial absolut la grea între 1999 şi 2004, a cucerit titlul olimpic pentru Canada, în 1988, dar şi-a construit întreaga carieră profesionistă sub steagul Marii Britanii. Născut la Londra din părinţi jamaicani, el a avut ambele cetăţenii, însă mereu a declarat că sufletul lui este britanic, ceea ce nu l-a făcut foarte popular în Ţara Frunzei de Arţar. La profesionişti a boxat de două ori în Canada, când încă nu era vedetă, iar prezenţa lui nu a creat emulaţie.
Pe lângă cele trei meciuri amintite, ar mai putea intra în acest top confruntările dintre Pascal şi Bernard Hopkins, însă americanul, deşi un nume mare al ringului profesionist mondial, nu este un boxer spectaculos. În plus, fanii au fost doar pe o singură lungime de undă.
Argumentele confruntării Bute – Pascal
Faţă de celelalte puncte de reper amintite, duelul dintre Bute şi Pascal are în spate o rivalitate locală veche (ironiile lui Pascal i-au însoţit cariera românului, în timp ce Bute a fost prezent, ca un ghimpe în coastă, la mai toate meciurile mari ale boxerului de origine haitiană). Pe deasupra, cei doi au palmaresele construite prin meciuri disputate în Canada, antecedente comune pe linia titlurilor mondiale (ambii au fost deţinători de centuri), dar mai ales sunt susţinuţi de maşina mediatică a prezentului.
În Quebec, zona fierbe în aşteptarea verdictului de pe 18 ianuarie, iar editorialiştii toarnă gaz pe foc. 20.000 de spectatori şi milioane de telespectatori vor sta cu ochii pe doi boxeri cu stiluri şi personalităţi diferite, aşteptând o confruntare care să creeze, încă de la gongul final, premisa unei revanşe. Boxul se hrăneşte din dramatism, sacrificii, durere, dar mai ales polemici.
Sursa: prosport.ro
