Andrei a dispărut de acasă într-o seară. S-a dus la casa de cultură la o discotecă și nu s-a mai întors. L-au așteptat părinții o zi, două, o săptămână, o lună, un an, dar ia-l de unde nu-i! Nu știau dacă e mort sau e viu. Ultimii care l-au văzut au fost prietenii lui, colegi de clasă și o fată din vecini, pe care o curta băiatul.

Andrei dispare, fără urmă, de la discotecă

Nici n-a reușit tânărul să danseze în seara ceea. Lângă casa de cultură se oprise o mașină și-l strigă șoferul pe Andrei să-l întrebe ceva. Au urcat în ea și… aşa a dispărut băiatul de nu s-a mai auzit de el niciodată. Și poliția, oricât de mult a căutat și a anchetat cazul acesta, n-a ajuns la vreun rezultat. Că e viu, că e mort… Le-a spus părinților: atâta timp cât n-am găsit corpul lui neînsuflețit, sperați să fie în viață.
Marina, mama băiatului, se usca pe picioare de necaz. Și la spital a stat sărmana. Ca orice om deznădăjduit, căuta să afle adevărul – n-a fost vrăjitoare de care să nu fi auzit și pe la care să nu fi fost. Toate, una ca una, îi spuneau că viu e fiul ei și că va veni singur acasă într-o zi. Dar ce inimă trebuie să ai ca să aștepți pe cineva care nu dă nici un semn de viață? Dacă ar mai fi avut și alți copii Marina, poate că s-ar fi luat cu ei și nu s-ar mai fi măcinat atâta, dar vezi că Domnul numai băiatul acesta i-l trimisese.

După accident, îşi pierde complet memoria

Soțul ei suferea și el, nici vorbă, dar parcă avea mai multă nădejde că e viu băiatul. E adevărat că de la un timp o cam îndesise cu paharul, dar lumea nu-l condamna pentru treaba asta. Bine că nu s-a ţicnit de durere, ziceau ei. Eu, care cunosc sfârșitul acestei istorii, mă grăbesc să vă spun că Andrei era în viaţă. Cu timpul, am aflat și ce s-a întâmplat cu el. Tipul, în camionul căruia urcase, l-a întrebat de o familie din sat și l-a rugat să-i arate drumul spre casa acelui om, dar, cum a pornit mașina, a luat-o în viteză în cu totul în altă direcție.
Degeaba țipa Andrei să oprească străinul. Au pornit pe șosea spre Briceni într-o goană nebună. Tânărul nu înțelegea ce se întâmplă. A încercat să smulgă volanul din mâinile nebunului, să apese pe frână, într-un cuvânt se luaseră la harță în cabină încât nici nu a fost de-a mirării că au provocat un accident. Cel care venea în întâmpinarea lor a fost un ucrainean, care se întorcea acasă dintr-o cursă lungă din sudul republicii noastre. În urma accidentului Andrei a suferit leziuni grave, iar cel care l-a sechestrat a murit la volan.

Ca să şteargă urmele accidentului, şoferul îl ia la el

Era în plină noapte, şoseaua pustie și… ce face ucraineanul? Îl îmbarcă pe Andrei în camionul lui, îl doseşte după nişte cutii cu marfă și o ia în goană spre hotar, să treacă vama cât mai repede. Nu voia să aibă probleme cu poliţia. Martori la accident n-au fost, vă spun, în plină noapte şoseaua era pustie. Pentru că vameşii îl cunoşteau, n-a fost o problemă să ajungă omul repede acasă. L-a dus pe Andrei în încăpere şi, împreună cu soţia, l-au spălat de sânge, l-au bandajat.
Parcă nu avea mâini sau picioare fracturate, doar se lovise rău la cap. Rămânea să vadă ce-o să fie mai departe. Când şi-a revenit băiatul din leşin, nu ţinea minte nici cum îl cheamă, nici de unde este. Spun medicii că foarte rar se întâmplă treaba asta, să aibă cineva amnezie totală, dar, se vede, în cazul lui Andrei tocmai asta a fost. Zic, trecuse mai bine de un an de zile şi el nu-şi revenise. Adică mădularele îi erau întregi, dar cu mintea beteagă era.
Pentru că trăia în familia ucraineanului, i-au dat şi un nume, pentru vecini şi rude era Alexei. Spuneau stăpânii casei că tânărul e o rudă de-a lor mai îndepărtată care e în căutare de lucru. Dar nu-l pot angaja imediat căci nu are toate actele în regulă. De fapt, şi lui Andrei i-au băgat în cap că e ruda lor.

În familia şoferului, Andrei devine Alexei

Ori de câte ori trecea hotarul cu Republica Moldova, ucraineanul se oprea în oraşele sau centrele raionale şi cerceta cu atenţie anunţurile despre persoanele căutate de autorităţi. Niciodată n-a văzut fotografia lui Andrei. S-ar fi părut că lucrul acesta ar trebui să-l bucure, dar nu era tocmai aşa. Băiatul trăia în familia lui mai bine de un an de zile şi nu avea de gând să-l ţină la el toată viaţa. Era cogeamite bărbat, trebuia hrănit, îmbrăcat. Undeva la sigur trăiau şi părinţii lui. Poate că-l plânge cineva…
Ucraineanul intenţiona să se debaraseze de tânăr. L-a îngrijit cât a putut și nu se credea vinovat că a fugit de la locul accidentului, mai ales că în urma impactului a rămas un om mort. Ce putea face el mai mult decât a făcut? Acum însă veni timpul să-l întoarcă pe Andrei-Alexei în Moldova. Dacă ar fi avut tânărul paşaport, nu ar fi fost o problemă, aşa însă cum să-l scoată din ţară? A studiat chestiunea pe toate feţele şi şi-a zis că tot noaptea o să se întâmple şi plecarea lui Andrei din casa lui.