Sentimentul vinovăţiei că părinţii săi s-au prăpădit din cauza lui îl macină mereu pe Marcu

Marcu era mereu în casa Ioanei, se împrietenise cu fiica acesteia în măsura că putea să se ducă la adunarea părinților în locul mamei, o însoțea în plecările ei la bunici la țară și se simțea cu adevărat membru de familie în casa lor. Până într-o zi.
Nu știu de ce s-au certat. De la un fleac acolo. Marcu a ridicat prima dată vocea la Ioana, i-a spus ceva neplăcut, la care femeia i-a răspuns tăios: ce să te mai aștepți de la unul care și-a omorât părinții?! Să-l fi înjunghiat pe Marcu și tot nu l-ar fi durut atât. S-a jurat de atunci că în vecii vecilor n-o să mai povestească nimănui despre întâmplarea tragică din copilărie. Zic, a ieșit din casa Ioanei și chiar a doua zi a rugat să fie transferat pe alt sector. Între timp, s-a mai întâmplat ceva.

Se desparte de Ioana

Un fermier de la Drochia avea nevoie de un agronom care l-ar ajuta să pună pe roate o nouă afacere. Avea de gând omul să cultive ierburi de leac pentru o farmacie din Ucraina. Avea și contractul semnat, îi trebuia doar omul potrivit care să se ocupe de asta în gospodăria lui. Un coleg de facultate de-al lui Marcu l-a recomandat fermierului. L-a găsit acela pe flăcău la Chișinău, s-au înțeles privitor la salariu și tot în ziua aceea au plecat împreună la Drochia. Noua afacere a mers strună și fermierul s-a gândit să încheie și alte contracte cu farmacii de pe la noi, din Ucraina.
Marcu era omul potrivit și la locul lui – sârguincios și ascultător. Împlinise deja 25 de ani și se făcuse bărbat de-a binelea. Înalt, lat în spate, brunet și cu ochi albaștri. Se mai înțolise între timp și arăta atrăgător în ochii fetelor. Nu erau prea multe în localitate, majoritatea s-au stabilit la Chișinău sau au plecat peste hotare, dar și cele rămase în sat erau destule. Marcu a început să-i facă curte unei fetișcane, elevă în ultima clasă de liceu. Părinții fetei nu erau împotrivă – băiatul avea studii superioare și o specialitate care-i aducea bani buni. Și nu era urât deloc!

Se căsătoreşte cu Claudia

Își puseseră în plan ca, la toamna viitoare, dacă totul va merge bine, să le facă tinerilor nuntă. Și pentru că băiatul venea des în familia lor, firește că l-au întrebat unde s-a născut, cum s-a întâmplat de a rămas orfan atât de tânăr și băiatul pe unde tăcea, pe unde le-a spus adevărul pe jumătate. Știa că de le va spune că părinții s-au dus pe lumea ceea din cauza lui nu i-o mai dau ei pe Claudia de nevastă. L-au mai întrebat dacă are rude și cam pe unde trăiesc ele, cum le cheamă, cu gând să le invite la nuntă, să nu iasă, Doamne ferește, că-și dau fata după un om al nimănui.
Fata împreună cu mamă-sa au făcut lista invitaților și rămânea să aștepte nunta și oaspeții. Dar cu o săptămână înainte de petrecere vine o scrisoare din satul de baștină al lui Marcu, de la mătușa lui Agafia era. „Vă mulțumim dumneavoastră pentru invitație, scria acolo, dar la nuntă nu venim. Nici până azi nu-i pot ierta nepotului meu că a băgat-o pe mamă-sa și pe tată-său în mormânt. Și azi mă frige sufletul când mă gândesc la dânșii”. Părinții Claudiei pe loc l-au chemat pe Marcu la ei să spună adevărul. N-avea ce ascunde flăcăul și a povestit de-a fir a păr cum s-au întâmplat lucrurile.
Că avea șapte ani, că a rămas acasă împreună cu verișorul lui și a tot depănat povestea, așa cum v-am spus-o și eu dumneavoastră. Se aștepta flăcăul că părinții Claudiei strică înțelegerea și-și dau fata după altcineva, dar să vedeți că a ieșit cu totul altfel. Viitoarea soacră s-a ridicat de la locul său și a venit spre Marcu. L-a îmbrățișat și a început a plânge în hohote. „Cum poți să pui toată vina de cele întâmplate în cârcă unui copil de numai șapte ani?!”

Claudia îl părăseşte pe Marcu

Vă spuneam, plângea în hohote, de parcă i-ar fi murit ei părinții. „Sărmănelul de tine! Cât e de rea și necruțătoare lumea asta! Mătușă-ta, în loc să te sprijine că ai rămas orfan de ambii părinți, te-a dat la internat și nu te-a mai primit în casa ei timp de 16 ani. Unica soră a mamei tale! Și eu încă am chemat-o la nunta fetei mele! La nunta ta! Oare nu-s proastă eu? Dar și tu ești de vină, băiete, că nu ne-ai spus adevărul!”
Nunta a avut loc așa cum a fost programată și petrecerea s-a întins pe mai multe zile. La început au fost invitații, apoi a doua zi fata și-a chemat toți colegii de școală, a treia zi Marcu și-a adus oamenii din brigada lui. Lumea se bucura pentru dânsul. În timpul cât au lucrat împreună, s-au înțeles de minune – nu i-a obijduit flăcăul, chiar de mai ridica vocea la careva dintre ei, supărarea nu dura, știau că are dreptate. Dar povestea lui Marcu nu se termină aici.
Claudia a plecat în capitală să urmeze o facultate. Au insistat părinții ei că nu i-ar strica fetei să aibă o specialitate. Dar care e cea mai răspândită într-o localitate sătească? Firește că tot ce e legat de școală… Și Claudia urma să facă psihologie la Universitatea Pedagogică „I. Creangă”, cu gând că o să-și găsească ușor un loc de lucru în centrul raional. Dar cum a ajuns în capitală și a dat cu ochii de alți flăcăi, de alte distracții, alte posibilități de angajare, iată că nu mai voia să se întoarcă în sat și nici la soțul ei, care o aștepta întotdeauna cu nerăbdare.

Marcu află că are un copil cu Ioana şi se însoară cu ea

Marcu se apropia de treizeci de ani și ar fi vrut să aibă deja un copil-doi. Visa la o familie mare. El, care de fapt de la șapte ani n-a mai avut familie, acum și-o dorea cu disperare. Toate visele sale erau legate de viitorul pe care-l vor construi împreună cu Claudia. Dar n-a fost să fie. Fata s-a angajat după facultate la o televiziune și nici gând să trăiască mai departe cu Marcu. Au divorțat în centrul raional Drochia. De rușine, Marcu a plecat din sat.
A venit și el la Chișinău, sperând să-și găsească un loc de muncă. Dar aici îl aștepta o surpriză. Într-o zi a întâlnit-o pe stradă pe fiica văduvei, amanta lui de odinioară, și fata l-a anunțat că este tată de băiat. După ce a ieșit Marcu din casa lor, peste un timp oarecare, mamă-sa și-a dat seama că e însărcinată și a lăsat copilul… Acum băiețelul avea patru ani. Și-l chema tot Marcu. Vă spun doar atât: s-au căsătorit cei doi, deși este între ei o mare diferență de vârstă…

Lidia Bobână, APROPO Magazin, un supliment al ediţiei de marţi a ziarului JURNAL de Chişinău