Interviu cu Iurie Leancă, preşedintele Partidului Popular European din Moldova

Stimate Domnule Leancă, a fost anunţată formarea AIE3, presa a scris la un moment dat că aţi fi putut fi invitat la negocieri. Cum a fost totuşi până la urmă?

Mi-am exprimat deja scepticismul faţă de AIE3. Liderii celor trei formaţiuni aşteaptă ca premierul să fie un executant. În orice stat parlamentar, premierul şi liderii partidelor de coaliţie sunt în guvern. Din această cauză, centrul de luare a deciziilor este în guvern. Aşa funcţionează un sistem parlamentar. Lumea ştie cine ia deciziile şi cine îşi asumă responsabilitatea. La noi, totul este moldoveneşte. Unul stă în clădirea guvernului şi îşi asumă responsabilitatea, iar deciziile le iau cei din parlament. Aţi văzut ce a zis unul dintre ei: „Noi sîntem mai deştepţi, noi ştim mai ghini. Şî trebui sî faşi cum îţi spunim noi ţîie”. Ce fel de sistem parlamentar?! Este o parodie! Îmi pare rău să spun acest lucru…

– Aţi susţine învestirea unui guvern condus de fostul Dvs. coleg de partid, Valeriu Streleţ?

Sunt în dificultate să înţeleg de ce reprezentanţii acestor trei partide au ignorat cu desăvârşire trei voturi din parlament. Din câte înţeleg, e mai bine să ai 55 decât 52 de mandate. Ca să ai 55 de mandate, trebuie să faci un efort intelectual „deosebit” şi să ne inviţi nu atunci când ai luat deja decizia, nu atunci când ai formulat obiectivele, ci în momentul în care le elaborezi. Am spus-o foarte clar, nu mi-aş fi dorit niciun fel de minister, niciun fel de agenţie, pentru că nu vreau să avem responsabilităţi fără instrumente. Sau totul, aceasta înseamnă funcţia de premier, sau venim cu anumite sugestii, relaţii în străinătate, slavă Domnului, mai am, mai am susţinere. Chiar m-a sunat dl Lupu şi mi-a spus: „Iurie, am propus de două ori invitarea ta la negocieri, însă PLDM şi PL au respins propunerea mea”.

Mi se pare ciudat să-ţi asumi o responsabilitate fără dreptul de a interveni în stabilirea angajamentelor pe care ţi le-ai asumat. În cele din urmă, vom vedea cu ce angajamente vin, cu ce cabinet… Eu nu văd o formulă transparentă de guvernare. Nu ştiu cine va şedea în capul mesei, fizic şi metafizic. Nu ştiu cine e prim-ministru, cel oficial sau cel care stă în spate.

– Vă rog să-mi spuneţi dacă există similitudini între situaţia Dvs. şi cea a Maiei Sandu?

Eu nu deţin detalii în acest caz, doar ce apare pe ecran. Subsemnatul, Chiril Gaburici şi Maia Sandu. Îmi amintesc cum umblam cu consultările pe la grupurile parlamentare, la PL şi la comunişti. La liberali am mers după vot, iar la comunişti doar ca să-i consult. După ce a fost desemnat Gaburici, a fost plimbat de mânuţă, la comunişti, la liberali. Era o altă formă de manifestare a susţinerii. Nu am văzut nici în cazul Maiei Sandu să beneficieze de susţinerea pe care PLDM a acordat-o lui Gaburici.

– Duminica trecută, a avut loc Congresul de constituire a Partidului Popular European din Moldova, fapt pentru care vă felicit. Indicaţi-ne, vă rog, segmentul de electorat pe care sunteţi capabil să-l atrageţi.

Noi vom lupta pentru toţi cetăţenii R. Moldova, pornind de la axioma că aceştia toţi, indiferent de cetăţenie, sunt europeni. După cum aceştia toţi sunt interesaţi să triumfe aici, în RM, valorile care şi-au demonstrat viabilitatea în statele UE, începând de la supremaţia legii şi terminând cu economia de piaţă socială. Altceva e că foarte multă lume este dezinformată în privinţa semnificaţiei acestor valori, foarte multă lume este deziluzionată, deoarece, din păcate, o parte din politicienii moldoveni, care pretind că vor să mişte statul moldovenesc spre UE, fac cu totul altceva. De aceea noi vom încerca să vorbim despre ceea ce înseamnă valori, standarde şi principii europene şi, la modul practic, să arătăm cum schimbă aceste valori viaţa cetăţenilor de la Vest de noi, începând cu Ţările Baltice, România, care e cea mai apropiată de noi, nu doar din punct de vedere geografic. Această ţară a cunoscut nişte transformări imense datorită faptului că a aderat la UE, acum beneficiază din plin de toate aceste avantaje.

– Aceasta au spus-o toate partidele aşa-zise proeuropene de la 2009 încoace. La modul practic, cum vă propuneţi să-i convingeţi pe concetăţenii noştri că Dvs. reprezentaţi formaţiunea care merită voturile lor?

Partidul pe care îl constituim îşi are – slava Domnului! – trei deputaţi în parlament. Vom folosi platforma parlamentară pentru a vorbi despre viziunile şi soluţiile noastre la problemele cu care se confruntă RM. Vom constitui partidul astfel încât să avem structuri primare în cât mai multe localităţi. Vom selecta riguros oamenii cu credibilitate, respectaţi în comunităţile lor. Vom ajuta primarii noştri, consilierii locali şi raionali, să stabilească relaţii cu localităţi din străinătate, în mod special, cu cei din UE. Şi, în afară de acest lucru, am mai reuşit câte ceva până acum şi sper să putem demonstra că nu venim doar cu vorbe goale, ci cu angajamente clare şi ştim exact cum să le transpunem în viaţă.

– Vi se reproşează că sunteţi o formaţiune alcătuită preponderent din diplomaţi. Unii spun despre diplomaţi că ar fi ca şi câinele care linge mâna ce l-a lovit…

În primul rând, în contextul unei globalizări totale, când orice mişcare mică se vede de la o distanţă de câteva mii de km, nu mai poţi ascunde nimic. După 2009, diplomaţia R. Moldova a realizat un obiectiv important, şi anume ieşirea din izolarea totală în care s-a aflat până atunci. Şi realizarea acestui obiectiv a însemnat nu doar schimbarea imaginii în exterior, ci resurse financiare enorme, pe care le-au adus diplomaţii în primul rând. Am adus experţi. Acum, când aud că tot se vorbeşte de experţi europeni, politicienii din parlament nici nu au habar că, încă din 2010, avem, cel puţin, 15 aşa-zişi experţi europeni de nivel înalt, plătiţi de UE, care stau pe lângă miniştri, pe lângă şefi de agenţii. Repet, acum nu mai poţi minţi. Am mai auzit vorbindu-se în ultima vreme despre Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ca despre un „Minister al Propagandei”.

– Ce aveţi în vedere?…

După formarea acestei „coaliţii minoritare”, acesta a încercat să prezinte lucrurile în roz, că totul este bine şi frumos, că implementăm Acordul de Asociere, că ne mişcăm spre UE. Şi lumea, confruntând declaraţiile ministerului cu ceea ce se întâmplă de fapt în R. Moldova, au aplicat Ministerului de Externe de la Chişinău eticheta „Ministerul Propagandei”!

În al doilea rând, în ce priveşte reproşul că suntem un partid al diplomaţilor, aş vrea să subliniez că, în timp ce aceşti diplomaţi se ocupau de aprofundarea relaţiilor cu UE, de atragerea investiţiilor, de proiecte energetice, chiar şi acelaşi gazoduct – vreau să subliniez că fără Ministerul de Externe, nu ar fi fost gazoductul de astăzi –, alţii se ocupau de porcării! Acum este cazul ca diplomaţii să aibă un rol în politică, nu doar parveniţii şi hoţii!

– Şi Dvs. nu aţi făcut propagandă?…

Îmi aduc aminte de primele discuţii cu europenii în 2010–2012. Combaterea corupţiei a fost subiectul-cheie, tot ni s-a spus: „Luptaţi cu corupţia, demonstraţi ceva, creaţi un sistem care ar putea doborî acest zmeu”. La început, spuneam că, acuşi-acuşi-acuşi, începem, după aia, am creat Centrul Naţional Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate. Şi cu asta s-a cam terminat… Astfel, la un moment dat, simţi că nu mai poţi vorbi. Şi tot spui că e bine, bine, bine şi… se apropie comunismul. Aş face o delimitare între a spune lucrurilor pe nume atâta timp cât este o anumită dinamică şi momentul în care ajungi la limită şi trebuie să faci o schimbare radicală sau spui: domnule, nu ştiu, nu mai pot face nimic… Sistemul e mai puternic. De exemplu, în 2015, să vorbeşti despre apropierea de UE în momentul în care Bruxelles-ul anunţă despre îngheţarea fondurilor europene… Păi, nu vi se pare că sunt contradicţii atât de evidente?! Nu este oare aceasta propagandă?! Slavă Domnului că nu am fost concomitent ministru de Externe şi prim-ministru! Nu prea am spus astfel de inepţii…

– Totuşi, în opinia mea, R. Moldova nu a fost o poveste de succes…

Haideţi să facem o analiză. Ce am reuşit din 2009 până în noiembrie 2014. În primul rând, în februarie-martie 2014, R. Moldova a fost afectată din punct de vedere al transportului, al comerţului, chiar şi din punct de vedere psihologic. Îmi aduc aminte de temerile că războiul din Ucraina ar putea să ajungă în RM. Am fost obligaţi să cheltuim bani ca să scoatem tehnica aia militară de 20 de ani, aceasta a fost problema cea mai mare.

În al doilea rând, sancţiunile din partea Rusiei. Deci, au existat nişte probleme reale, pe care nu le-am putut anticipa. Şi totuşi, a fost o creştere economică de circa 4%, un deficit bugetar de 1,5%, dacă nu mă înşel, salarii majorate într-o manieră responsabilă, pentru profesori, educatori, bibliotecari, surori medicale, pensii etc. Investiţii, apeducte, canalizare etc. Astfel, 2014, în lipsa unei majorităţi funcţionale în Parlament şi în condiţiile crizei bancare ce lua proporţii, a fost în ansamblu un an bun.

În 2015, spuneţi-mi care au fost elementele noi ce ne-au făcut să plonjăm într-o criză fără precedent de ordin politic şi economic? Ministrul Finanţelor a recunoscut de altfel acum o săptămână în cadrul Comisiei pentru buget şi finanţe că au fost suprimate toate cheltuielile destinate investiţiilor. Niciun proiect nou nu a fost lansat în acest an. Nici fond rutier, nici fond ecologic. Nu sunt bani. Toţi banii merg la achitarea pensiilor şi salariilor. În sistemul bancar, creşte în continuare criza pentru că nu există niciun plan de acţiuni, ca să ştim ce facem cu băncile astea, ce facem cu plăţile sociale. Spuneţi-mi de ce suntem în anul curent într-o cădere liberă?

– Nu sunt specialist în economie, însă, din câte ştiu, criza aceasta a fost provocată, în principal, de fraudele din sistemul bancar…

Nu doar furtul. Eu pot justifica doar prima garanţie de guvern, dar nu-mi pot explica cea de-a doua emisă prin martie de guvernul Gaburici. În ce priveşte prima garanţie, guvernatorul Băncii Naţionale mi-a spus atunci că, în cazul absenţei unei garanţii, va cădea tot sistemul bancar! Ce înseamnă căderea unui sistem bancar pentru economie sper să înţeleagă toată lumea, sute de mii de cetăţeni îşi pierd depunerile. Eu nu am vrut să fiu omul care să provoace pierderea a tot ce au putut economisi cetăţenii în decursul vieţii lor. Dar de ce a doua zi, după învestirea noului guvern, nu au reformat sistemul bancar, asta mă depăşeşte deja… Totuşi, noi am avut realizări după 2009 încoace, însă ceea ce nu am putut face au fost două probleme: lupta împotriva corupţiei şi sărăcia!

– În timpul mandatului Dvs., s-au făcut presiuni asupra Dvs.?

S-au făcut în primele luni. Până înveţi meserie şi îţi dai seama pe ce planetă te afli. Guvernarea înseamnă mult mai mult decât guvernul. Guvernarea înseamnă o majoritate funcţională în parlament, care să sprijine guvernul în exercitarea mandatului său, guvernarea înseamnă justiţie, precum şi instituţii regulatorii, ca Banca Naţională, Consiliul concurenţei etc. Şi dacă într-o guvernare există o verigă slabă, de exemplu, Banca Naţională şi sistemul bancar, atunci ai în zadar un efort concentrat pe un anumit domeniu.

Interviu realizat de Ilie Gulca
Foto: Nadea Roşcovanu