Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, este noul premier al Republicii Moldova. Acesta a fost ales cu votul a 52 de deputaţi, membri PLDM, PD, PL. Noul guvern va avea o sarcină deloc uşoară, să convingă Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană să reia finanțarea Republicii Moldova.

Majoritatea miniştrilor din actualul cabinet au fost în cabinetul Gaburici. Astfel, Natalia Gherman, Oleg Balan, Anatol Arapu, Ion Sula, Vasile Bîtcă, Stephan Bride, Pavel Filip şi Monica Babuc rămân în fruntea ministerelor pe care le-au condus anterior. La Ministerul Sănătăţii, care, în urma partajării portofoliilor, a trecut de la PLDM la PD, a fost numită Ruxandra Glavan, iar în fruntea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a fost numit prin rocadă Mircea Buga (PLDM). Ministerul Justiţiei, care i-a revenit PDM, va fi condus de fostul director al întreprinderii „Căile Ferate din Moldova”, Vladimir Cebotari. Din partea PL, în fruntea Ministerului Apărării, a fost numit Anatol Şalaru, ministru al Educaţiei – Corina Fusu, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – Iurie Chirinciuc şi ministru al Mediului, Valeriu Munteanu.

Totodată, vicepremier pentru Reintegrare a rămas Victor Osipov, numit anterior în această funcţie de PD, deşi s-a anunţat că în funcţia dată va fi numită o persoană prin consens. Vicepremier pentru probleme sociale a fost numit liberalul Gheorghe Brega.

Un candidat incomod versus un candidat loial

Valeriu Streleţ a fost propus la funcţia de premier după ce candidatura fostului ministru al Educaţiei, Maia Sandu, unicul ministru care a implementat reforme în domeniul pe care l-a condus, a fost respinsă de PD şi PL. Maia Sandu a cerut să aibă un cuvânt în ce priveşte componenţa guvernului, solicitând revocarea guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, motivând că un premier nu poate să-şi asume responsabilitatea pentru politica economică şi financiară a statului şi să fie sigur că va putea îndeplini toate măsurile pentru obţinerea unui program cu Fondul Monetar Internaţional atâta timp cât Guvernul nu are un partener de încredere la Banca Naţională. Totodată, ea a anunţat că, în primele zile, noul guvern trebuie să vină cu un plan de măsuri anticriză, care să includă reducerea semnificativă a cheltuielilor publice.

Condiţiile înaintate de Maia Sandu au fost criticate dur de liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care a spus că aceasta nu putea înainta condiţii decât în interiorul partidului din care face parte. El a opinat că funcţia de premier e „o piesă” ceva mai importantă ca funcţia de ministru, „dar care trebuie să guverneze în baza Acordului AIE 3 şi a programului de guvernare asupra căruia au convenit liderii Alianţei”. Totuşi, Mihai Ghimpu a precizat că, în pofida criticilor aduse, ar fi votat-o pe Maia Sandu, „dacă ea ar fi fost candidata”. „Dar cred că asta nu au dorit nici unii, nici alţii”, a precizat el. De aceeaşi părere este şi directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, care consideră că liderul PLDM, Vlad Filat, a folosit-o pe Maia Sandu, desemnând-o în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a-şi reabilita imaginea şi a câştiga credibilitate. „Filat a ştiut că Maia Sandu nu este agreată de către partenerii de alianţă şi chiar el personal nu a vrut ca aceasta să fie în fruntea guvernului. Dar a făcut o manevră pentru a câştiga credibilitate în faţa partenerilor”, a opinat analistul în cadrul unei emisiuni televizate.

Limbajul dublu al politicienilor de la Chişinău

Comportamentul politicienilor de la Chişinău, după ce au respins candidatura Maiei Sandu, a fost criticat inclusiv de comentatori politici din afară, care consideră că liderii Alianţei recurg la un limbaj dublu şi au o agendă ascunsă din moment ce în public spun una, iar în realitate fac alta. Ca rezultat, corupţia se aprofundează, iar adoptarea reformelor cerute de UE se tot amână din 2009 până în prezent. „Nu te poţi preface că eşti european şi să te prefaci că ai Acord de Asociere şi că îl pui în practică cu bună credinţă atâta vreme cât se vede, chiar şi de la Bucureşti, de oameni neinformaţi, că se doreşte insularizarea justiţiei şi ţinerea lucrurilor pe loc. Şi pentru asta vinovat este în primul rând PD”, a opinat preşedintele Expert Forum din România, Sorin Ioniţă, în cadrul unui interviu pentru europaliberă org.

La rândul său, jurnalistul român Constantin Câmpeanu a remarcat într-un editorial pentru „România Liberă” că guvernul Streleţ va pune în joc credibilitatea Republici Moldova. „Din 2009 până astăzi, în toate variantele sale, AIE a eșuat în adoptarea reformelor cerute de Uniunea Europeană și s-a adâncit în corupție și lupte interne pentru controlul feudelor oligarhice, care au culminat cu furtul unui miliard de dolari în noiembrie anul trecut. Cum PLDM și PD au fost cele care s-au opus lichidării celor trei bănci și au decis naționalizarea pierderilor, este greu de imaginat de ce vor accepta acum condițiile FMI și BM”, a spus el.

Coaliţie în interiorul coaliţiei

Vladimir Socor, analist politic specializat în estul Europei al Fundației „Jamestown”, şi-a exprimat scepticismul faţă de capacitatea actualului cabinet de miniştri de a convinge structurile europene, FMI şi Banca Mondială să reia finanţarea Republicii Moldova.

„Pe parcursul negocierilor, am observat că PD şi PL insistă să păstreze în funcţie conducătorii BNM şi PG, cei care au tolerat ori au asistat pasivi la furtul miliardului de dolari. Liderii celor două partide au respins candidatura Maiei Sandu, care se bucură de încrederea partenerilor occidentali ai RM, a lucrat câţiva ani la Banca Mondială, este o persoană integră şi una din puţinele persoane din fruntea vieţii politice din RM care a spus că partidul condus de Vladimir Plahotniuc acaparează statul, îl ţine în captivitate, motiv pentru care Plahotniuc şi Ghimpu i-au respins candidatura. Consider că avem de a face pe moment cu o coaliţie în interiorul coaliţiei de guvernare. Nominal aceasta e formată din trei partide, dar în interiorul acesteia este o altă coaliţie evidentă formată din PD şi PL. Astfel, coaliţia de guvernare, cred eu, este paralizată şi nu cred că în aceste împrejurări vor fi îndeplinite condiţiile cerute de partenerii de dezvoltare ai RM”, a spus Socor.

Svetlana Corobceanu
Foto: Nadea Roşcovanu