De aproximativ o lună de zile, trei milioane şi jumătate de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt furaţi la drumul mare, în lumina zilei, ba chiar în cea a reflectoarelor, pentru că ştirea despre marele jaf al deceniului e pe toate televiziunile, fără ca nimeni, însă, să fie tras la răspundere.
În ultima lună, leul moldovenesc s-a devalorizat cu aproape 50 la sută faţă de dolar. De la aproximativ 15 lei, cât era în noiembrie 2014, preţul unui dolar american ajunsese la începutul săptămânii trecute la 28 de lei la casele de schimb valutar (cursul afişat de BNR era mai jos). O panică fără precedent a cuprins populaţia. Economiile moldovenilor s-au înjumătăţit peste noapte, iar salariile şi-au pierdut puterea de cumpărare. Oamenii au dat buzna la casele de schimb valutar, dar foarte curând valuta de vânzare s-a epuizat. Speriaţi că banii lor se devalorizează – preţurile crescând de la o zi la alta, în sincron cu fluctuaţiile halucinante ale cursului valutar – moldovenii s-au năpustit asupra magazinelor angro pe care le-au luat cu asalt.
Explicaţia pentru criza financiară din Moldova e legată de marele jaf petrecut în noiembrie 2014, când din conturile a trei mari bănci moldoveneşti (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibank şi Banca Socială) au dispărut misterios aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru o mai bună imagine a proporţiei jafului, trebuie menţionat că respectiva sumă reprezintă echivalentul a 13% din PIB şi a 58% din veniturile bugetare pe anul 2014. Marele jaf s-ar fi petrecut, conform unor afirmaţii, cu complicitatea oficialilor Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Dar, cum în noiembrie 2014 în Moldova aveau loc alegeri parlamentare, Guvernul a făcut ce a putut ca să stăvilească efectele inexorabile ale jafului. O dată alegerile rămase în urmă, a venit vremea să fie plătite oalele sparte. Cum? Cum să acoperi o gaură de 13% din PIB?
Vezi continuarea materialului pe jurnal.md
