Asta da dragoste la prima vedere. A văzut-o mergând pe stradă, s-a apropiat de ea, i-a cerut numărul de telefon şi iată că în seara aceleiaşi zile Zinaida Miroşchin, 79 de ani, din Basarabeasca l-a avut ca oaspete pe Ion Chişloc. „Vreau să-ţi spun ceva. Vrei să fii soţia mea”, a întrebat-o bătrânul de 80 de ani pe Zinaida. Femeia a zâmbit, s-a gândit puţin, clipe care i s-au părut deosebit de lungi pentru Ion şi, la final, i-a spus „Da”.
Deşi şi-au oficiat căsnicia, Zinaida şi Ion încă nu dorm în acelaşi pat. „Zinaida este încă mireasa mea. Vom locui împreună doar după ce ne vom cununa în biserică”, a menţionat Ion.
Mirele şi-a făcut şi planurile de viitor. A hotărât că după ce vor fi soţ şi soţie în faţa lui Dumnezeu, Zinaida va locui la el acasă. „Pentru început, va sta la mine, apoi vom vedea”, a mai adăugat bărbatul.
Nu i-a adus flori la picioare, nu i-a făcut cadouri pompoase, nu a răsfăţat-o cu dezmierdări sau complimente şi aici apare întrebarea: „Cum a reuşit oare Ion să-i fure inima Zinaidei?”. „Simplu. E un bărbat adevărat. Apreciez foarte mult curajul său, are simţul umorului şi mă face adesea să râd”, ne-a povestit Zinaida.
Ion şi Zinaida sunt la a treia căsătorie. Sunt fericiţi pentru că nu se mai simt singuratici. Acum Ion o are aproape pe Zina, iar Zina îl are aproape pe Ion.
sursa: Jurnal de Chișinău
foto: slanic.olx.ro
One Comment
ANUL 2012: DOSARELE MARII RE-UNIRI ( 20 )
——————————————-
Un citat:
“Ideea de întregire a neamului nostru
a fost un crez al deputatului M. Kogălniceanu
în Adunarea ad-hoc, ca fruntaş al mişcării Comitetului Unirii, ca prim-ministru
al Moldovei, ca ministru de Externe,
ca preşedinte al Academiei Române etc.
În anul 1878, în calitate de ministru de Externe, confirmă crezul său despre Unire
încă o dată, ţine „Discursul la Congresul
din Berlin”, în care menţionează nedreptatea din 1812, când „unii se pare că au voit
a trage concluzia cum că Basarabia ar fi
o regiune turcă sau tătară” şi au vândut-o ruşilor. În numele celor 10 mii de români căzuţi la Plevna, el cere libertatea
şi independenţa Basarabiei şi alipirea ei
la Patria-mamă, România, dar Imperiul Rus
nici n-a vrut să audă. De la marele reformator al statului român, cel ce a luptat toată viaţa pentru idealul naţional al poporului român
au ajuns până la noi cuvintele sale profetice: „Numele meu este şi va fi totdeauna lipit
de legea rurală şi de proclamarea Unirii.
Şi acest nume, ţin a-l lăsa intact copiilor mei”. Noi, fiind copii ai lui Kogălniceanu,
să ducem mai departe torţa aprinsă
de marele fruntaş al secolului XIX
şi să înfăptuim ceea ce n-a reuşit el –
să unim R. Moldova cu Patria-mamă, România “.
A. Tecuci,
profesor, or. Cahul