După ce artiștii-interpreţi au depus un demers la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cerând majorarea ponderii muzicii autohtone la posturile de radio și tv, Ministru Culturii, Boris Focșa a decis să se întâlnească cu ei în cadrul Adunării generale a interpreților din 30 martie 2011, promițându-le toată susținerea.

La adunare a fost prezent și vicedirectorul general AGEPI, Ion Țigănaș, care a vorbit despre drepturile interpreţilor în contextul noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, intrată în vigoare la 01 ianuarie 2011.
Mesajul privind crearea unei organizații a interpreților a fost perceput ca unul de bun augur, iar demersul privind mărirea ponderii muzicii autohtone a separat societatea muzicală în două tabere: pro și contra. „apropo magazin” a decis să clarifice, ce vor totuși interpreții autohtoni?
Iurie Bădicu este cel care ne expune poziția oficială a directoratului Asociației Profesionale a Interpreților din Republica Moldova (AsPI):

1.De ce și pentru ce şi-au creat organizaţie interpreţii autohtoni?
Interpreţii autohtoni s-au organizat într-o asociație profesională pentru că o astfel de organizație n-a existat până acum. Motivul principal a fost Legea RM privind dreptul de autor și drepturile conexe care a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2011. Impactul acesteia consta în afirmarea interpretului ca subiect de drept în cadrul industriilor culturale. Odată ce există Uniunea Compozitorilor, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Producătorilor de Fonograme, evident că trebuie să existe și Uniunea Interpreților, care din 30 martie 2011 se numeşte Asociația Profesională a Interpreților din Republica Moldova (AsPI).
2.Ce vor interpreţii autohtoni?
Să li se respecte drepturile de interpret și anume: dreptul la remuneraţie în urma valorificării operelor interpretate de aceştia, să fie create condiţii pentru concurență neloială pe piața muzicală autohtonă, să fie protejat interpretul local în calitatea sa de produs muzical autohton specific ș.a.
3.Când a fost înregistrată oficial și câți membri numără acum AsPI?
S-a constituit la 27 septembrie 2010 și a fost înregistrată la 14 martie 2011. La moment sunt peste 160 membri.
4.Cine poate deveni membru AsPI?
Oricare dintre cetățenii Republicii Moldova care profesează interpretarea vocală a operelor muzicale în diversitatea genurilor sale, dar și interpreţi care sunt concomitent textieri sau/şi compozitori. Criteriile de aderare la AsPI vor fi stabilite, în curând, de către conducerea AsPI.
5.Cine conduce cu AsPI?
1. Adunarea Generală, care se întruneşte o dată la patru ani.
2. Consiliul de Conducere, care se întruneşte de câteva ori pe an.
3. Directoratul, care este conducerea permanentă a AsPI.
6.Cine sunt membri ai Consiliului și membri ai Directoratului?
Din Consiliu fac parte 36 de interpreţi, în mare parte, cei mai cunoscuți în societate și reprezentativi cum ar fi: Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Mihai Ciobanu, Igor Rusu, Adriana Ochișanu, Aura, Adrian Ursu, Anișoara Puică,
Pavel Parfeni, Boris Covali, Natalia Gordienko, Igor Sârbu, Ion Rață, Sandu Gorgos, Irina Bivol, Maria Iliuț, Ioana Căpraru, Mihai Munteanu ș.a.
Directoratul este compus pe criterii juridice, manageriale și profesional-reprezentative, din el fac parte 7 persoane: Nelly Ciobanu, Dan Bălan, Viorel Țigănaș, Viorica Nagacevschi, Vlad Costandoi, Iurie Badicu și Silvia Dani.
7.Ce scopuri vă propuneţi?
Să promovăm dreptul interpretului; să cerem respectarea acestui drept și de alți subiecţi ai industriei muzicale; să promovăm dreptul de autor; să contribuim prin mecanisme juridice la ridicarea competitivităţii pieselor autohtone și interpreţilor autohtoni.
8.Cum se pot realiza aceste lucruri?
1. Principalul este ca să nu ne fie rușine de noi și să acceptăm cine suntem din punct de vedere muzical. Să acceptăm că avem piese foarte bune și artiști talentați, la fel cum avem și o mulțime de piese proaste și artiști necompetenţi.
2. Să creăm condiții de concurență veridică și să-l lăsăm pe spectator să-și aleagă favoriții.
3. Să promovăm intenționat piesele autohtone în proporție de minim 30% la radio și tv pentru a crea veriga obligatorie a lanțului din show-biz. Astfel îi vom asigura interpretului local o remuneraţie minimă, pe care acesta să și-o ridice de la AsDAC. Dacă piesa va deveni hit, atunci în urma încasărilor se va putea reinvesti în altă piesă, creându-se astfel condițiile necesare unui circuit continuu în show-biz. Interpretul trebuie să trăiască din drepturile de autor și nu din nunți și cumetrii. Cu toții trebuie să trecem peste această barieră care ne stopează dezvoltarea industriilor culturale în RM.
4. Aceste lucruri se mai pot realiza cu participarea activă a posturilor de radio și televiziune. Acestea nu trebuie să pună pe post piese proaste. Directorii sau redactorii muzicali trebuie să facă un triaj dur al pieselor și să nu promoveze subculturi amatoriceşti. Posturile de radio sau tv sunt în drept să refuze orice piesă sau videoclip, dacă acestea nu respectă formatul său editorial.
5. Ar mai trebui să participăm activ la educarea consumatorului de muzică și să-l direcționăm spre lucruri frumoase, calitative, competitive, universal recunoscute. Altele posturi de radio, dar și unele televiziuni difuzează cca 60% muzică autohtonă, promovând pe lângă piese bune și multe piese slabe din punct de vedere artistic. Astfel, muzica amatoricească a la „piața centrală” a ajuns să fie “hit” la radio și tv. În final, din lipsa unei strategii clare de promovare a produsului muzical autohton, are de câştigat subcultura muzicală moldovenească.
9.De ce atunci sunteți în conflict cu radio difuzorii, având un astfel de mesaj prielnic pentru ei?
Nu noi suntem iniţiatorii de conflicte. Lipsa de transparenţă și comunicare a creat conflictul. Când am cerut 50% din volumul emisiei muzicale să fie producție autohtonă, eram conștienți că, la moment, acest lucru e greu de realizat. Dar, când în lege scrie că este obligator 30% să difuzezi muzică locală și unele posturi de radio difuzează 8-12%, sigur că îți creezi eronat impresia că aceste 8%, pe care le asculţi de facto, sunt 30% și ești nevoit să ceri 50%… Dacă toţi ar respecta cu stricteţe regula, cele 30% ar fi suficiente.
10.Câți interpreți ar avea Republica Moldova?
La AsDAC sunt înregistrați peste 1000 de interpreți, dintre care doar vreo 70 sunt difuzați la radio și tv. Aceasta arată, că doar atâția sunt activi muzical. Motivele non-difuzării sunt multiple. În primul rând, calitatea pieselor autohtone, dar și formatul exigent al posturilor de radio și tv. În plus, multe piese sunt învechite ca mesaj, orchestrație și mix, ceea ce le face să nu fie atât de actuale. Inițiativa interpreților autohtoni vizează anume aceste momente: de îmbunătăţire a calităţii și competitivităţii pieselor autohtone pentru ca acele mai bune dintre ele să poată concura pe piața muzicală internațională. Pentru aceasta însă este nevoie de susținerea radiourilor și televiziunilor întru mediatizarea celor mai reușite piese autohtone, conform formatului fiecărui post de radio sau tv în parte.
11. Putem spune, că AsPI va deveni, în curând, un nou AsDAC?
AsPI este parte componentă a AsDAC. Primele 2 litere ne fac să fim împreună, iar ultimele ne permit să promovăm trăsăturile caracteristice ale profesiei de artist-interpret. Din AsDAC mai fac parte alți 2 subiecți distinși: textierii și compozitorii. Necesitatea respectării dreptului de autor face ca deosebirile dintre subiecţii de drept să fie minore. Este adevărat, că și AsDAC-ul trebuie să se reformeze și să se modernizeze; noi deja lucrăm împreună pentru a face schimbarea.