Peripeţiile unui spaniol în R. Moldova

Peripeţiile unui spaniol în R. Moldova

Istorie încurcată cu un mire originar din Spania şi o mireasă din R. Moldova. Familia miresei susţine că a organizat o nuntă frumoasă şi costisitoare, iar mirele a dispărut cu 12 mii de euro, banii câştigaţi la nuntă. În plus, el ar mai fi luat nişte bani de la rudele miresei. Spaniolul susţine, la rândul său, că a fost atras într-o cursă de unchiul şi mama miresei, care s-ar fi oferit, contra unei sume de bani, să-i organizeze o căsătorie fictivă, şi nu o nuntă adevărată ca să poată să-şi perfecteze permisul de şedere în R. Moldova.

Spaniolul are o altă mireasă în R. Moldova care e însărcinată. Tânăra a informat la rândul său ancheta că nu ştia nimic de „încurcătura” în care a intrat iubitul ei şi că, de trei ani, de când au o relaţie, acesta nu a lipsit niciodată de acasă.
Gerard Garcia Campoy este originar din Barcelona. Nu are antecedente penale şi are studii superioare. Din spusele lui, are câteva firme în Spania şi a venit în R. Moldova cu intenţia de a deschide o firmă de audit. Aici a cunoscut-o pe Corina şi intenţiona să se căsătorească cu ea. Nu putea face acest lucru din cauza că divorţase în Spania şi încă nu dispunea de certificatul de divorţ.

În vara lui 2013, a fost informat că a încălcat regimul de şedere şi, printr-o decizie a Judecătoriei Râşcani, a fost amendat cu 1000 de lei. Potrivit lui, s-a adresat unuia dintre cunoscuţii săi din RM, Vitalie Briceag, pe care îl cunoştea după ce acesta a solicitat un certficat ISO, prin firma sa din Spania, pentru firma „Export Prim” SRL. I-a vorbit de problema sa, că nu poate să-şi perfecteze permisul de şedere, nici să se înscrie cu Corina atâta timp cât nu are documentul de divorţ din Spania. Acela i-ar fi spus că ştie o persoană, Ion Burghelea, care are o cunoscută la Oficiul Stare Civilă (OSC) din sectorul Râşcani şi că ar fi suficient să se cunune şi să prezinte la OSC certificatul de cununie şi paşaportul, pentru a li se emite certificatul de căsătorie în baza căruia poate fi perfectat permisul de şedere.

Ulterior, Burghelea i-ar fi telefonat şi ar fi stabilit o întâlnire la sora sa, unde urma să-i transmită 1000 de euro, o parte din banii care i-ar fi fost solicitaţi în schimbul căsătoriei fictive. Aici a făcut cunoştinţă cu nepoata acestuia, cu care urma să se căsătorească. Spaniolul spune că s-a întâlnit doar de câteva ori cu familia fetei şi că, deşi i-ar fi spus lui Burghelea că aceeaşi procedură o poate face cu Corina, acesta ar fi insistat pe varianta cu nepoata sa.

S-a botezat, el nefiind creştin ortodox, şi s-au cununat. „După aceea, mi-au spus că trebuie organizat un banchet. Am insistat că nu este necesar, dar au impus condiţia că dacă nu are loc banchetul, nu are loc nici înregistrarea căsătoriei la OSC! Până la urmă, am acceptat şi am achitat o parte din cheltuieli. Nu am luat niciun cadou de la acest banchet, niciun ban, toate cadourile şi toţi banii i-a luat doamna Vera, mama miresei. La banchet, rudele au dăruit mirilor nişte sume de bani, care au fost daţi, absolut toţi, în plic, personal mamei miresei, căci după cununie, aşa cum am înţeles, trebuia să întoarcă datoriile unor rude. Eu nu sunt la curent ce a făcut cu banii, dacă i-a întors sau nu. Eu nu am primit niciun ban”, afirmă spaniolul.

Acuzat de escrocherie

Aşa ori altfel, în zilele următoare, unchiul fetei i-ar fi spus că cunoştinţa lui, angajată la OSC, Râşcani, Elena, care urma să înregistreze căsătoria, e în concediu. „Am înţeles că totul e o minciună bine pusă la punct, cu scopul de a stoarce bani din mine. De atunci nu am mai contactat cu nimeni din familia miresei”, mai spune spaniolul.

Peste şase luni de la nuntă a fost însă informat de Comisariatul de poliţie Centru că pe numele său a fost depusă o cerere în care mama miresei îl acuză că, în noiembrie 2013, cu patru luni înainte de nuntă, i-a dat o sumă considerabilă de bani, prima rată pentru un apartament pe care urma să-l cumpere pe numele fetei. Şi unchiul acesteia, Ion Burghelea, naşul de cununie, pretinde că i-a dat 6000 de euro, prima rată pentru un apartament în acelaşi bloc, la acelaşi etaj.
Că spaniolul s-ar fi lăudat în familie că lucrează contabil într-o firmă de construcţie din Chişinău şi că i-ar fi putut ajuta să cumpere apartamente la un preţ avantajos.

Mama fetei: „El minte!”

Cu nimic mai prejos însă ni s-a părut a fi şi familia fetei. Mama fetei, dna Vera, susţine că fiica ei a făcut cunoştinţă cu mirele, nu la ei acasă, aşa cum spune el, ci pe o reţea de socializare. După câteva întâlniri, pe 13 noiembrie, au decis să se logodească. În acea perioadă, a făcut cunoştinţă şi cu fratele ei, Ion Burghelea, care a acceptat să le fie naş de cununie. În noiembrie, cu trei luni înainte de nuntă, mirele ar fi spus că vrea să cumpere un apartament, unde se vor muta după nuntă cu mireasa. Nu le ajungeau bani şi, respectiv, ea s-a oferit să-i dea 3500 de euro şi 1800 de dolari. Auzind că mai este un apartament la acelaşi etaj, s-ar fi arătat interesat şi fratele ei, care i-ar fi încredinţat spaniolului 6000 de euro. La 1 martie 2014, au făcut nunta, iar a doua zi mirele ar fi cerut banii câştigaţi la nuntă pentru a-i pune într-un safeu. La 10 martie, s-au mutat cu fiica la gazdă şi de atunci nu a mai comunicat cu ea. „De regulă, răspundea ginerele la telefon, care îmi spunea ba că fiica ar fi bolnavă, ba că doarme. În iulie, am început să-mi fac griji pentru ea şi am anunţat-o în căutare”. A reuşit să ia legătura cu ea abia în septembrie. Fata a informat-o că nu l-a mai văzut pe spaniol din luna mai. „Avem video, avem fotografii de la nuntă, au fost peste 40 de perechi. El minte”, spune femeia.

Achiziţie cu ochii închişi

La rândul său, Ion Burghelea neagă că ar fi făcut cunoştinţă cu spaniolul prin intermediul lui Briceag. La întrebarea de ce a decis să-şi cumpere apartament, prin intermediul unui străin fără acte în regulă pe teritoriul RM, care nu cunoştea bine limba şi fără a vedea la faţa locului apartamentul, Burghelea spune că a avut încredere în sora sa. „El mi-a adus un contract gata semnat, cu adresa blocului care era în construcţie, numărul apartamentului, unde se spunea că putem trece cu traiul abia în mai 2014 şi i-am dat 6000 de euro. Totul s-a făcut prin sora mea, în care am avut încredere”, spune bărbatul.

Gerard Garcia însă spune că el nu putea concepe un astfel de contract din moment ce nu cunoaşte bine limba. Ulterior, expertiza grafologică a relevat că semnătura nu-i aparţine. „Am fost cu prietena mea la clădirea cu pricina, după ce am aflat de pretenţia familiei Burghelea. În locul aşa-numitului apartament, pe adresa indicată, este o vulcanizare!”, spune el.

„Cum nunta n-a fost nuntă?”

Deşi mirele susţine că nu a trăit nicio zi cu mireasa, tânăra a informat anchetă că ar fi locuit împreună cu spaniolul până în mai la o gazdă, apoi acesta ar fi spus că pleacă în Spania după bani şi ea s-ar fi mutat singură la o altă gazdă.
Totodată, spaniolul afirmă că s-a întâlnit doar de câteva ori cu fata, pe când rudele miresei spun că cei doi au mers înainte de nuntă chiar şi la bunica ei, în s. Văratic, Ialoveni. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de bunica fetei. „El nu mi-a inspirat încredere. Le-am spus, dar nu m-au ascultat. Toţi copiii mei au fost la nuntă. Am cinci băieţi şi două fete. Toţi au pus câte 200–300 de euro. Unul a venit din Franţa, doi din Cehia, era vreme rea, au copii, probleme, dar au venit. Cum poate spune el că nunta n-a fost nuntă? Când a fost cu nepoata în ospeţie, l-am pus la masă, ca o bunică. Nici nu mânca, şedea şi se uita, ca un speriat, îl îndemnam să ia, să fie ca acasă. Un nepot de-al meu i-a fost cumătru de botez şi sora mea, femeie în vârstă. A avut trei cumetri de botez, fără de care n-ar fi putut să se cunune. Ce-i asta, să spui că n-ai vrut nuntă? Încă spunea că va mai face una în Spania”, afirmă bătrâna.

Toate punctele pe „i” în acest caz vor fi puse de instanţa de judecată. Cert e că una din părţi minte sfidând cu bună ştiinţă tradiţiile, biserica şi valorile familiei. Pe numele cetăţeanului străin a fost pornit un dosar penal pentru escrocherie. Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor şi prima şedinţa va avea loc pe 26 martie. Pe moment, prin decizia Procuraturii Centru, cetăţeanul străin nu are dreptul să părăsească localitatea. În cazul în care va fi găsit vinovat, el riscă o sancţiune de până la 15 ani privaţiune de libertate.

Svetlana Corobceanu
Foto: Nadea Roşcovanu

Comentează