„Raionul Taraclia este pregătit să intre în componenţa autonomiei găgăuze în cazul în care Parlamentul RM îl va lipsi de statut special”, a declarat primarul de Taraclia, Serghei Filipov, în cadrul „Soborului bulgarilor din Moldova”. Opinia primarului comunist a fost combătută de către preşedintele Comunităţii bulgarilor din Republica Moldova, Fiodor Sabii, şi de alţi primari din zonă, care optează pentru adoptarea unei legi organice, care ar păstra raionul Taraclia ca unitate administrativă separată.

„Soborului bulgarilor din Moldova”, organizat deja a doua oară, a avut loc sâmbătă, 12 aprilie, la Taraclia. La „Sobor” n-au fost prezenţi alţi oficiali de la Chişinău decât doi deputaţi comunişti, în timp ce başkanul autonomiei găgăuze, Formuzal, n-a scăpat ocazia de a participa la eveniment. Mai mult, în timpul reuniunii, pe contul de Facebook al acestuia, a apărut mesajul în care liderul găgăuz apreciază discursul lui Filipov drept „amplu” şi „vizionar”. N-am putut afla mai multe detalii de la Mihail Formuzal, deoarece acesta şi-a închis telefoanele.

„Să luăm situaţia în mâinile noastre”

Serghei Filipov a menţionat în discursul său că „strategia cu privire la descentralizare adoptată de Parlament prevede că raioanele cu o populaţie mai mică de 50 de mii de locuitori urmează a fi optimizate; iar Taraclia are 44 de mii de locuitori. Există riscul că se va repeta situaţia din 1998, când am fost integraţi în judeţul Cahul. Dacă vom fi incluşi în Cahul, vom deveni o minoritate de 6% din numărul total al populaţiei, în timp ce în raionul nostru alcătuim 72%”, a declarat primarul de Taraclia, adăugând că „convenţia cadru europeană cu privire la protecţia drepturilor minorităţilor naţionale prevede că, înainte de a schimba graniţele în care locuieşte o minoritate naţională, trebuie să fie consultată populaţia locală”.
Potrivit lui Filipov, nu au fost înregistrate deocamdată niciun fel de consultări în acest sens. „Din acest motiv, am hotărât să luăm sub control situaţia. La Taraclia s-ar putea repeta acelaşi scenariu ca în Găgăuzia. În acest caz, vom cere restabilirea dreptăţii istorice. Găgăuzii şi bulgarii au locuit împreună în Balcani zece secole. Ambele popoare am fost strămutate aici în Basarabia] la ordinul ţarului acum 200 de ani. Dacă Parlamentul ne va ridica statutul special, vom cere alipirea la Găgăuzia”.

Nu sunt afectaţi de sindromul „Crimeea”

Fiodor Sabii, preşedintele Comunităţii bulgarilor din RM, contactat la telefon de JURNAL, a spus că declaraţiile primarului de Taraclia sunt eronate şi nu prezintă altceva decât punctul său de vedere asupra stării de lucruri cu privire la soarta comunităţii bulgăreşti. „În afară de faptul că e primar, Filipov mai e şi prim-secretar al comitetului raional al PCRM din Taraclia. Comunitatea bulgarilor din R. Moldova nu este afectată de sindromul ‘Crimeea’. Noi ne pronunţăm pentru unitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre”, a susţinut liderul Comunităţii bulgarilor din Moldova.
„Bulgarii au adresat Parlamentului propunerea şi rugămintea de a adopta o lege organică cu privire la raionul Taraclia, care ar prevedea păstrarea raionului în limitele actuale în cadrul optimizării din 2015. E cazul să amintesc că, în 1998, 92% din populaţia raionului (în raionul Taraclia de atunci, bulgarii constituiau 67%) a optat pentru păstrarea Taracliei ca judeţ separat. Asta şi-ar dori bulgarii şi nu alipirea la Găgăuzia”, a conchis Fiodor Sabii.

„Oamenii vor să rămânem cum am fost”

Dumitru Doncev, primar de Aluatu, contactat la telefon de JURNAL, a spus că în satul său trăiesc în pace şi bună înţelegere 52% de moldoveni şi 48% de bulgari. Primarul, participant şi el la „Sobor”, a remarcat că iniţiativa alipirii raionului la Găgăuzia ar fi oportună doar în cazul unirii Republicii Moldova cu România. „În alte condiţii, nu am vrea nicidecum să intrăm în componenţa Găgăuziei. Oamenii vor să rămânem cum am fost, raionul Taraclia în componenţa RM independente”.

„Unora nu le convine pacea şi liniştea din zonă”

Primarul de Corten, Ivan Taucci, s-a arătat sceptic în privinţa iniţiativei primarului de Taraclia. „E vorba de o problemă foarte serioasă şi delicată – împărţirea teritorial-administrativă a ţării. Ea nu se rezolvă dintr-o mişcare. Ar putea fi mai multe iniţiative, urmează să se vadă ce crede poporul despre ele”, a opinat Taucci.
„Am totuşi impresia că unora nu le convine pacea şi liniştea din zonă. În orice condiţii însă, e necesar dialogul. Liderii trebuie să comunice între ei şi, desigur, cu poporul. Ar fi cazul ca demnitarii de la Chişinău să ne viziteze mai des, să discute cu populaţia de la sate. De ce unele localităţi obţin investiţii de milioane, iar altele, precum satul nostru, beneficiază de o alocaţie în valoare de 9000 de lei? Ne-ar ajunge oare aceşti bani la renovarea apeductului?”.

„Nişte scenarii mai vechi”

Observatorul politic Anatol Ţăranu crede că ar trebui să privim această iniţiativă într-un context mai larg al evoluţiei evenimentelor care urmăresc tensionarea situaţiei din RM, insuflate din exterior. La Transnistria şi Găgăuzia se adaugă şi Taraclia. „E vorba de nişte scenarii mai vechi ale Federaţiei Ruse, puse în aplicare actualmente în Ucraina”, a declarat Ţăranu.
Nadine Chilianu, Jurnal de Chişinău

Vizualizări: 272