Dornic să dea lovitura, un agricultor din satul Chircăieşti, r. Căuşeni s-a apucat să cultive un soi de vânătă, mai ciudat.

Alina MATEI

Curiosul domn, Ion Chiperi (62 ani), a adus sămânţa de vânătă albă din Olanda şi a vrut să vadă dacă le poate creşte şi pe plai mioritic. Acum, fermierul este foarte mulţumit pentru că vânăta albă se coace mai rapid, are coaja mai subţire, mai puţine seminţe şi este mult mai dulce.
Sătenii, uimiţi de noua legumă
Deşi consătenii săi le privesc ciudat şi spun că nu le-a venit să creadă ochilor când au văzut că pe „curpenii” de vinete creşte „ceva asemănător cu oul”, nea’ Chiperi a reuşit să aclimatizeze cu succes acest soi de vânătă şi a obţinut şi o recoltă frumoasă de pe jumătate de hectar, cât a răsădit. „Am lucrat în Italia şi Spania dar aşa ceva nu am mai văzut. La ei nu prea merg vinetele”, spune Ghenadie Sârbu, care a revenit în ţară acum doi ani, în timp ce o altă muncitoare, Tatiana Ene, susţine că la cei 63 de ani pe care îi are vede pentru prima dată astfel de legume. „Sunt frumoase şi gustoase, plus că-s mari cât zămoşii”, spune femeia.
Sunt mai roditoare
Ion Chiperi se ocupă de agricultură de mai bine de 35 de ani, iar în acest an s-a gândit că pe lângă roşii, vinete, varză, ardei sau ceapă, ar fi bine să cultive şi altceva. A ales acest vinetele albe şi nu a dat greş. În comparaţie cu vinetele obişnuite, acestea sunt mai mari şi mai roditoare. „De pe un singur curpăn culeg până la 8 kilograme”, precizează fermierul, care creşte şi vânătă de culoare obişnuită, doar că de dimensiuni uriaşe, fiecare cântărind în jur de 2 kilograme.
Oamenii care au cumpărat din curiozitate câte un kilogram au prins rapid gustul ciudatei legume şi acum le preferă în defavoarea celor clasice pentru că, spun ei, au un gust mai fin. Preţul acestora nu se deosebeşte faţă de cel al vinetelor obişnuite.*