Reportaj de 1 martie de la Orhei // „Lumea ţine cu mata… te mai vrem o dată!”

Reportaj de 1 martie de la Orhei // „Lumea ţine cu mata… te mai vrem o dată!”

Acesta era mesajul de laudă ce-l conţine o piesă interpretată de un adolescent, îmbrăcat în haine naţionale, pe 1 martie 2016, la show-ul grandios, organizat cu ocazia sosirii primăverii. „Care bunăstare, dacă nu ştii de unde s-o iei?”, se aude o voce din mulţime, e a unei femei trecută de 60 de ani, în timp ce câteva femei, care mâncau seminţe strigau: „Bravo, domn primar!”. Iar o profesoară de la Gimnaziul „Mihai Eminescu” din oraş consideră la modul serios: „Tindem să ne numim capitala culturală a Moldovei”.

Pentru că pe pagina Web a primăriei Orhei se anunţa că, în prima zi de primăvară, în oraş se va organiza Festivalul Internaţional Mărţişor-2016, „Orhei, inima Moldovei”, ştiind că acolo la putere sunt concertele organizate de autoritatea publică locală, care îi tumăneşte pe toţi şi-i face să uite că primarul lor e vizat în furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc, am mers la Orhei, în „inima Moldovei”.

12819172_1061944143870500_8213050167780923310_o

În parcul de pe Ivanos

Am ajuns la Orhei după ora 16.00. Oraşul avea străzile pline de oameni, care profitau de timpul bun de afară. Se odihneau pe bănci sau se plimbau prin Parcul Ivanos (situat pe malul râuşorului Ivanos, la poalele dealului cu acelaşi nume, Ivanos), amenajat recent de proaspătul primar. În timp ce mă îndreptam spre Piaţa Vasile Lupu, unde la ora 17.00 începea festivalul, am observat cum mergea lumea la voie spre centrul urbei. Lângă clădirea Consiliului raional Orhei, în faţa monumentului Vasile Lupu, mulţi orăşeni aşteptau deja să înceapă concertul. Locul era inundat de diferiţi vânzători ambulanţi, care vindeau dulciuri pentru a atrage copiii, baloane, mărţişoare etc.

Scena mare, montată în mijlocul străzii principale a urbei, Vasile Lupu, era pregătită. Se făceau repetiţii. Unele formaţii venite din diferite raioane repetau lângă scenă, fiind înconjurate de cei mai harnici spectatori. Era Ansamblul de dans „Cupcineanca” de la Cupcini, Edineţ.

La ora 17.05, a început evenimentul. Moderatorii, un bărbat şi o femeie, cu voce tare, anunţau inaugurarea festivalului cu mare patos şi emoţii. Moderatorul: „Ne-am adunat aici ca să spunem bună ziua primăverii… Este 1 Martie. Este cald în sufletele noastre şi, azi, în premieră, la Orhei va avea loc primul Festival Internaţional Mărţişor 2016, cu genericul ”Orhei, inima Moldovei”, la cea de-a 50 ediţie”. Moderatoarea: „Să ştiţi, dragi orheieni, că o vorbă veche spune că ziua în care Dumnezeu a creat speranţa a fost probabil acea zi în care a creat şi primăvara…”. Mulţimea aplaudă. Cei mai mulţi spectatori au prins la piept câte un mărţişor.
Startul festivalului l-a dat Ansamblul de muzică şi dans popular „Codru”.

12823368_1061941550537426_8412032265867356195_o

„Care bunăstare, dacă nu ştii de unde s-o iei?”

Pe scenă au urcat, la un interval de 10-15 minute, artişti din 18 raioane ale republicii: Orhei, Strășeni, Râșcani, Ocnița, Cimișlia, Criuleni, Edineț, Telenești, Șoldănești, Rezina, Ceadâr-Lunga, Taraclia, Ungheni, Ialoveni, Hâncești, Bălți, Sângerei, Călărași, inclusiv din stânga Nistrului – de la Râbnița, Dubăsari, un colectiv de artişti din Letonia, ansamblul „Mugurel” şi interpreții autohtoni, Costi Burlacu şi Corina Ţepeş. Oaspete de onoare al festivalului a fost trupa românească „Nemuritorii”.

12779045_1061942107204037_492646028420502986_o

Cu o felicitare pentru orheieni şi oaspeţii festivalului intră pe scenă Ambasadoarea Letoniei în Republica Moldova, Vita Dovele. Într-o română frumoasă, diplomata a spus: „Vă salut din partea Ambasadei Republicii Letonia în R. Moldova şi vă felicit cu prilejul acestei frumoase sărbători de primăvară a Mărţişorului. Este o tradiţie a mai multor popoare, iar mărţişorul moldovenesc a ajuns la a 50-a aniversare. Vă doresc o primăvară caldă şi un viitor luminos, bunăstare”.

12771974_1061943850537196_3407895277337979587_o

„Care bunăstare, dacă nu ştii de unde s-o iei?”, se aude comentând vocea unei femei din mulţime. Alături de ambasadoare a felicitat mulţimea, în limba rusă, şi viceprimarul oraşului Tolsei, Letonia, Normunds Tropins, mulţumind autorităţilor locale pentru primirea caldă. În scenă a ieşit un ansamblu de cântece şi dans din Letonia.
Mă strecor prin mulţime să aflu părerile despre sărbătoarea organizată odată cu începerea mărţişorului. O întreb pe orheianca Ala Gheorghişenco. „Sunt născută aici, n-au mai fost aşa concerte la Orhei. L-am votat pe el şi nu-mi pare rău. E bravo primarul nostru”, spune femeia cu mândrie.

 

12764910_1061943507203897_8308697474481811230_o

Un lălăit de la sudul R. Moldova

La Orhei pentru prima dată a evoluat şi ansamblul „Cupcineanca” de la Cupcini, îmi spun membrii lui de 14-15 ani. În timp ce copiii ziceau că văd Orheiul pentru prima dată, conducătorul acestora, Grigore Găină, a dat startul intrării pe scenă.

Mă apropii de colectivul folcloric „Busuioc moldovenesc” de la casa de cultură din Borogani, Leova. Conducătorul colectivului îmi spune că sunt pentru prima dată la Orhei, la aşa un festival. „Am răspuns cu mare drag invitaţiei, pentru că până acum am participat mai mult în partea sudică a ţării la festivaluri naţionale, internaţionale, raionale. S-a început foarte bine. Aşteptăm şi noi să intrăm în scenă”. „Busuioc moldovenesc” a venit cu un program succint, după cum li s-a cerut, de doar zece minute. „Vom cânta două cântece folclorice, dansul „Raţa”, e deosebit. Vom mai interpreta un lălăit care doar la noi, la sud, se practică. De toate câte puţin”.

12748137_1061942730537308_1824919323652759823_o

Observ în mulţime un bărbat şi trei femei, trecuţi de cincizeci de ani. Cu pălării şi mărţişoare în piept, doamnele sunt îmbrăcate cu gust. Le întreb ce părere au despre concert. „Am mai avut concerte, dar azi e organizat la un nivel înalt. Azi, suntem beneficiari de cultură, de dispoziţie bună”, îmi spune Zinaida, care este profesoară, menţionând că şi celelalte două colege sunt profesoare la Gimnaziul „Mihai Eminescu” din Orhei. Fără a fi întrebată, profesoara de alături spune: „Tindem să ne numim capitala culturală a Moldovei”.

Mai mulţi orheieni mi-au spus că-s mulţumiţi de activitatea noului primar, pe care-l mai vor la conducere, chiar dacă nu ştiu ce va face în următorii trei ani de mandat. Dragostea pentru primarul lor şi-a manifestat-o şi un adolescent, care a urcat pe scenă cu o piesă de „muzică populară”, versurile fiindu-i dedicate primarului de Orhei: „Sus piciorul, domn primare,/ Şi-ţi mai dau o îndrumare… Nu găseşti în lumea mare/ Un primar ca dumitale. Strigă tare, domn primare/ C-o venit şi lăutarii,/ Ţine-o tot şi hop-ş-aşa/ Lumea ţine cu mata.” Finalul piesei e urmat de un ropot de aplauze.

12778687_1061943807203867_6275947683034028146_o

Ilan Şor: „Liubliu vas vseh”

După două ore de concert, au ieşit pe scenă preşedintele raionului Orhei, Tudor Golub, şi primarul de Orhei, Ilan Şor. Primul a vorbit mulţimii Tudor Golub. Cu voce tare, acesta a spus: „ Astăzi, ca niciodată, oraşul Orhei este chiar inima Moldovei, deoarece aici au venit exponenţii majorităţii raioanelor din R. Moldova, ca să ne ureze voie bună şi să ne creeze o dispoziţie pe potrivă. Ce poate fi mai frumos decât datinile străbune, decât cântecul şi hora populară, obiceiurile noastre strămoşeşti? Să ne bucurăm împreună de această primăvară frumoasă şi de această sărbătoare. La mulţi ani, Orhei!”.

În timp ce vorbea Tudor Golub, Ilan Şor, legănându-se de pe un picior pe altul, cu emoţii vădite, s-a apropiat de microfon şi a spus în română câteva cuvinte: „Eu vreau să vă felicit cu sărbătoarea. Eu vreau să vă doresc o sărbătoare foarte, foarte frumoasă şi plină de emoţii pozitivă”. După care şi-a cerut permisiunea publicului să spună şi câteva cuvinte în limba rusă: „Etot format u nas vpervîe … i mî sdelaem tak, shto eto budet oceni ceasto. Mî iavleaemsea serdţem Moldovî, mî eto dokajem s vami. Liubliu vseh”.

Victoria POPA

One Comment

  • =Marușca Unionista dela Cetatea Albă=
    5 martie 2016 | Permalink |

    Votează „Sfatul Țării-2” din Chișinău
    pentru Adunarea Elitei Unioniștilor din 27 martie 2016
    și Re-Venirea est-moldovenilor la Normalitatea din 27 martie 1918!
    http sfatultarii md
    N.B. alte propuneri-
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
    1 – Alina Boboc, mama tânărului martir Valeriu Boboc,
    omorât odios de regimul voronist comunist terorist la 7 aprilie 2009.
    2 – Ilie Bratu, activist unionist, ex-deputat
    3 – Gheorghe Codreanu, s. Recea/Strășeni, activist unionist, stabilit în Georgia/SUA
    4 – Paul Goma,
    scriitor disident anti-comunist octogenar din Paris, născut în s.Mana/Orhei
    5 – Petru Soltan, academician octogenar,
    inițiatorul creării unei Adunări Constituante /=SfatulȚării-2/ care să Re-Stabilească „Actul RE-Unirii” noastre
    cu România din 27 martie 1918 votat de Sfatul Țării din Chișinău /ziarul „Literatura și Arta” din 9 iulie 2015/
    6 – Fiodor Ghelici, reprezentant fruntaș al minorițății ucrainene,
    promotor activ al Re-Unirii noastre cu România.
    7 – Victor Bostan, director Vinăria Purcari/Ștefan-Vodă, fostul județ interbelic Cetatea-Albă

Comentează