Pasiunea pentru citit a ajutat-o să inventeze bookleta, geanta cu buzunar transparent prin care oricine poate vedea cartea pe care o citeşti. Revenită la Chişinău pentru câteva zile, Sanda Cojocaru a vorbit pentru APROPO despre afacerea ei şi despre planurile sale de viitor.

„Ziarele şi cărţile tipărite nu au viitor!”, îi spuneau profesorii la facultate. Însă pentru Sanda Cojocaru (26 de ani) a contat mai mult ce o îndemnau părinţii încă din copilărie: „Sănduţa, pune mâna pe carte dacă vrei să ajungi cineva”.

Cartea ca accesoriu de modă

Sanda Cojocaru s-a născut la Chişinău. După ce a susţinut examenele de bacalaureat în R.Moldova, şi-a continuat studiile la Bucureşti, unde s-a şi stabilit cu traiul.
„Acolo am absolvit facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Încă din timpul universităţii am început să lucrez în domeniu, fiind coordonator de comunicare în cadrul unui proiect dedicat românilor de pretutindeni. Apoi mi-a venit ideea să fac această geantă inedită, iar ca să-mi văd visul împlinit, în 2011 a trebuit să abandonez serviciul şi să devin eu însămi angajator”, ne-a declarat tânăra.
„Eram implicată în campania social-culturală „Citesc, deci sunt sexy” şi mă tot gândeam, cum ar fi să creez un produs care să exprime legătura dintre modă şi literatură. Apoi mi-a venit ideea unei genţi care să promoveze cititul. Habar n-aveam cum o să arate, ştiam doar că trebuie să aibă o parte transparentă, prin care să se vadă cartea. Atât!”, îşi aduce aminte Sanda.
La început a găsit croitori, după care a apelat la serviciile Cristianei Piţu, designer din Bucureşti care a ajutat-o să-şi materializeze ideea. Aşa a apărut bookleta, denumirea genţii fiind inspirată de la „book” (din engleză, carte) şi „leta”, de la diminutivul mamei sale, Violeta.
„Dintre cele vreo 10 modele de genţi pe care mi le-a propus Cristiana, am ales trei. Aşa am ajuns să colaborăm. Recent am început să desenez şi eu modele de genţi, chiar am unele al căror concept îmi aparţine sută la sută”, susţine Sanda Cojocaru.

A simţit succesul

Primele reacţii după apariţia bookletei pe piaţă au fost încurajatoare. Clienţii se arătau uimiţi de originalitatea genţii, iar ofertele nu au întârziat să apară.
„Sunt un om optimist, de aceea atunci când am creat această geantă am ştiut că va avea succes. La o bookletă se lucrează 2-3 zile, iar vânzările săptămânale depăşesc sute de exemplare”, ne-a declarat tânăra, specificând că preţul de pornire pentru o servietă cu buzunar transparent e 35 de euro, iar cea mai scumpă costă 135 de euro. Cu excepţia genţii pentru plajă, toate modelele sunt confecţionate din piele naturală adusă din Italia.
„Îmi comercializez genţile în România, unde am un magazin. În curând voi lansa şi un site dedicat în totalitate bookletei, iar doritorii le vor putea comanda pe net. Vreau să deschid un butic şi acasă, în R.Moldova, dar şi în Italia, Franţa, poate chiar şi în SUA”, povesteşte tânăra business lady.
Genţile sunt făcute manual, astfel că fiecare geantă este unicat. De regulă, clienţii sunt cei care îşi aleg combinaţia de culori.

Vedete cu booklete

Când a abandonat domeniul jurnalismului, în care se simţea ca peştele în apă, a trebuit să înveţe ce e businessul şi cum să-l „îmblânzească”. A deprins totul din mers, iar acum geanta sa a devenit accesoriul preferat al vedetelor şi al oamenilor de afaceri.
„La moment avem şapte modele de genţi, dintre care una pentru plajă. Pentru bărbaţi avem doar un model, dar ne gândim în viitorul apropiat să mai lansăm ceva, deoarece există cerere. Şi conaţionalul meu, Cătălin Josan, are una şi o poartă în fiecare zi. Ultima oară când l-am văzut avea în ea cartea „Portocala mecanică”, de Anthony Burgess”, ne-a mărturisit Sanda.
Creaţia moldovencei noastre a ajuns în toate colţurile lumii, cucerind străinii prin conceptul neobişnuit. Cele mai exotice ţări în care a ajuns bookleta sunt Kenia şi Congo.

Paradisul african

Pentru că s-a lansat în afaceri în România, unde a şi prins rădăcini, Sanda vine mai rar pe la Chişinău, unde o aşteaptă doar tatăl şi bunicii, mama ei fiind momentan în Africa.
„Ea lucrează la UNICEF, iar acum locuieşte în Africa. Vara trecută i-am făcut o vizită şi cu această ocazie am călătorit în 6 ţări. Am văzut Nigeria, Tanzania, Senegal, Benin, Burkina Faso şi Togo. Dintre acestea, cel mai mult mi-a plăcut Tanzania. Fauna ei bogată mă face s-o compar cu un paradis safari. Unde mai pui că acolo se află şi muntele Kilimanjaro!”, povesteşte Sanda.
Continentul african, a cucerit-o prin amestecul de cultură indiană, arabă şi africană. Mâncarea lor însă nu i-a prea plăcut basarabencei.
„Africanii folosesc foarte multe sosuri din plante şi rădăcini, care nu sunt neapărat gustoase. Au şi ei un fel de mămăligă a lor, „fufu” – o pastă lipicioasă din făină de manioc. Concluzia pe care mi-am făcut-o e că oricât de frumoasă ar fi lumea, nicăieri nu e ca acasă”, ne-a mărturisit Sanda Cojocari.

Veronica VLADEI
Foto: Zina Esepciuc