Astăzi vreau să vă vorbesc la o temă destul de delicată – relaţia soţ-soţie. Ştiu, îmi veţi spune că nu e cazul să vorbesc în public despre lucruri atât de delicate, precum relaţia sexuală între soţi.

Oricum o fac, pentru că multe, foarte multe căsnicii sunt nefericite din cauză că soţii nu ştiu cum să se comporte în intimitate cu delicateţe, cu înţelegere faţă de partener. Iar dacă înainte medicilor li se adresau persoane care locuiesc la oraş, în ultimul timp, eu, deşi nu sunt medic, mă trezesc cu bărbaţi şi femei de la sate, care vor să-şi verse oful. Problema e ori că soţii îşi neglijează soţiile, ori că soţiile sunt indiferente faţă de dorinţele soţilor. Şi de aici nefericirea într-o căsnicie, căreia parcă nu-i lipseşte nimic.

Fiecare cu treaba lui

Uneori sunt asiguraţi material, au copii care le bucură sufletul, dar când rămân amândoi, soţul şi soţia sunt doi străini, aproape doi duşmani, pentru că unul dintre ei nu doreşte să-l înţeleagă pe cel de alături. “Nu te vreau şi asta-i tot. Nu-mi trezeşti nici un sentiment”. “Păi, omule, îi răspunse femeia, trăieşti cu mine de 20 de ani, m-ai luat din dragoste, se poate oare, după atâta vreme, să nu simţi nimic pentru mine?”
“Nevastă, asta-i situaţia, ori te împaci cu ea, ori îţi cauţi un amant şi eu o amantă şi ne vom duce traiul mai departe”. La care soţul, cu răutate, poate să mai adauge: “Şi apoi, la urma urmei, cui îi mai trebuieşti tu la anii tăi şi cu mutra ta?”.
Iar dacă până atunci nevasta mai spera să reînnoade o relaţie cu acel soţ al ei, după cuvintele acestea iată că nu-l mai iartă. Nici unul, nici altul nu au relaţii extraconjugale, dar viaţa lor urmează într-o atmosferă de neîncredere şi bănuială. Ea crede că el are o altă muiere, el o crede în stare de orice, deşi el însuşi a îndemnat-o să-şi caute un bărbat. Şi dacă ar fi numai această duşmănie, e puţin, dar li se înrăutăţeşte starea sănătăţii.

O femeie pentru pat

Pentru că în lumea asta aşa e făcut: femeia să aibă pereche şi bărbatul la fel.
Vorbeam cu un medic de la Spitalul Oncologic din Chişinău şi-mi spunea că la femei multe dereglări hormonale vin tocmai din această insatisfacţie sexuală. Disfuncţiile hormonale duc la apariţia diverselor forme de cancer mamar, uterin, la schimbări în organism dintre cele mai neaşteptate. Cu atât mai mult, bolile psihologice atât la bărbaţi, cât şi la femei vin din această lipsă de viaţă sexuală corectă şi permanentă.
Îmi vorbea un bărbat de aici, din Chişinău, care a fost la mine la redacţie de mai multe ori, şi m-a rugat chiar să stau de vorbă cu soţia dumisale pentru că medicii, cărora li s-a adresat de nenumărate ori, l-au sfătuit să găsească o femeie cu care să întreţină relaţii sexuale permanente, că boala lui psihică i se trage tocmai din acest motiv. “Dar am soţie, dnă Lidia, şi trei copii şi sunt om cu credinţă în Dumnezeu. Dacă-mi găsesc o femeie pentru pat, trebuie s-o părăsesc pe astălaltă şi nu pot. Trăiesc cu ea de 25 de ani şi avem o fată măritată şi nepoţel de-acum.”

Incompatibili

Vă spuneam că m-a îndemnat să vorbesc cu soţia lui. Niciodată nu m-am simţit mai prost decât în situaţia aceasta, pentru că trebuia să-i spun nevestei lui că am discutat lucruri care, de fapt, se ţin ascunse de străini şi ştiţi ce mi-a răspuns ea: adică ce, e atât de important oare să aibă nevastă în pat, că ea una nu simte nevoia?! Şi apoi, unui bărbat normal, vorba nevestei, la 50 de ani îi mai trebuie femeie oare? “Dnă Lidia, vorbiţi prostii, n-aveţi cu ce vă ocupa la radio?”
Mi-am dat seama că femeia aceasta îşi distruge familia din neştiinţa cum ar trebui să fie o viaţă normală, cu relaţii sănătoase între soţi. Şi nu era o simplă muncitoare, ci învăţătoare la o şcoală din Chişinău. Pentru că trebuie să ştiţi că tulburările sexuale apar treptat, în urma unei vieţi de familie neechilibrate în relaţiile intime. Incompatibilitatea psihologică a soţilor, susţinută de deosebirile de temperament, pot conduce la dereglări foarte serioase şi atunci cei care doresc să salveze cu orice chip căsnicia sunt nevoiţi să se adreseze medicilor sexopatologi, care aplică în tratament psihoterapia familială şi tratează tulburările funcţionale ale ambilor parteneri de viaţă. Eu una nu vreau să ajungeţi aici, v-aş recomanda să vă aşezaţi, într-o bună zi, la masa de tratative şi cu sinceritate să puneţi în discuţie şi această relaţie a dvs. în familie. Nu vă fie ruşine, sunteţi soţ şi soţie, multe le-aţi trăit împreună, de unele lucruri v-aţi bucurat, de altele v-aţi întristat şi cred că nu e cazul să vă feriţi unul de altul, când simţiţi că se întâmplă ceva care vă împiedică să duceţi un mod de viaţă ordonat.

Păcat!

Pentru că o relaţie sexuală între parteneri e tot atât de importantă, ba chiar aş zice că o familie cu adevărat armonioasă se bazează tocmai pe aceste relaţii, care trebuie să fie permanente, să intre în obişnuinţă, în sensul că organismul femeii şi al bărbatului să simtă necesitatea acestei apropieri.
Iar dacă laşi pe mâine sau te culci în altă cameră că eşti supărat, numai ce vezi că te înstrăinezi şi tot mai greu îţi vine să reînnozi aceste relaţii intime, pentru că, de fapt, te dezobişnuieşti: întâi lenea, apoi te mai superi uneori, apoi vezi, s-a îmbolnăvit un copil, apoi te întrebi dacă mai poţi şi apoi ajungi să zici că n-o mai vrei.
Şi aici e sfârşitul. Păcat, la anii dvs.!