Avea sufletul mort din ziua când și-a îngropat băiatul

Uneori, înfuriată de atitudinea asta a lui față de ea și copii, Veronica îl ameninţa că-l părăseşte, la care bărbatul îi răspundea scurt: n-ai decât! Dar pentru că o asigura material și copiii ei aveau de toate, de ce să dea muierea cu piciorul în bine? Aşa că se lăsa păgubaşă. Se gândea însă uneori că pedeapsa Domnului pentru ce face el o să vină într-o zi.

Nu-și putea ierta că poftele trupului au fost mai presus decât cele ale sufletului

Vă spuneam că îmi telefonase Filip când trecuse deja bine de 50 de ani și fiii lui, după ce-și terminaseră studiile prin țări străine, s-au întors acasă. Era într-un fel dezorientat bărbatul – îl părăseau fiicele. Una pleca cu traiul în America, alta în Cehia. La gândul că o să-și vadă nepoții rar de tot și că tocmai acum, când o să aibă el nevoie de ele – căci nu întinerește –, uite că se duc departe. Simțea că se formează un gol în jurul lui și ar fi dat orice să le păstreze alături, grămadă, să fie o familie în continuare.
Că o avea pe Veronica și pe cei doi băieți alături nu însemna pentru el altceva decât că rămâne de unul singur cu păcatul lui. Nu-și putea ierta că poftele trupului au fost mai presus decât cele ale sufletului. Pentru oricine altcineva acestea erau doar fleacuri. Oare nu s-au mai întâmplat cazuri de acestea în lume? N-au mai murit copii și neveste? Nu și-au găsit soţii rămaşi în viaţă alte perechi și nu și-au trăit viața mai departe, frumos și onest? De unde ideea asta cu păcatul în capul lui Filip? Până și soră-sa și mamă-sa îl convingeau s-o aducă acasă pe Veronica, să se însoare cu lege și să trăiască ca oamenii – avea doi băieți frumoși și deștepți, de ce-l caută pe naiba?

A lăsat averea doar fiicelor şi amantei

Și a mai făcut o dănănaie Filip: și-a scris testamentul în care toată averea lui a fost împărțită în mod egal fiicelor. Băieților nu le-a lăsat nimic. A motivat el prin faptul că i-a crescut, educat, învățat și, maturi fiind, cu specialități, să-și caute de acum înainte drumul în viață. Veronicăi i-a cumpărat o casă și i-a dat o sumă de bani să aibă cu ce o întreține. Femeia mai avea vreo zece ani până la pensie. În momentul în care îi părăsise, împlinise Filip 64 de ani. Uite aşa, într-o bună zi, a rupt-o cu ei și a trecut cu traiul în casa în care a trăit cu nevasta și copiii lor.
Între timp, îi murise mama și sora lui a vândut casa părintească și s-a mutat definitiv la el să aibă grijă de gospodărie și de Filip. Bătrâni amândoi, necăjiți și singuri, frații în sfârșit aveau timp să se cunoască unul pe altul. S-au apropiat sufletește cum n-au fost nici în copilărie, se jeleau unul pe altul, se ajutau, se sprijineau, se sfătuiau în probleme mai serioase și le scriau pe rând scrisori fetelor peste hotare.

La bătrâneţe, şi-a găsit un duhovnic

Margareta, sora lui Filip, deși era mai tânără cu doi ani, suferea de inimă și în ultima vreme chiar se acutizase boala. Nu se mai mișca aşa ca odinioară, tot mai mult prin spitale decât acasă, așa că bărbatul se aștepta oricând să-i moară sora. Teama că ar putea s-o piardă atât de repede l-a făcut să intre într-o biserică să se sfătuie cu preotul ce ar trebui să facă dacă se întâmplă nenorocirea. Și pentru că i s-a spovedit ca unui duhovnic, s-au apropiat nu știu cum și de atunci Filip, ori de câte ori trecea prin preajmă, intra pe la biserică.
Între timp, în viața lui au început să se întâmple lucruri ciudate – ba cineva i-a spart roțile la mașină, altă dată i-au aruncat în aer un atelier de mobilă, pe care îl deschisese de câțiva ani, au dat foc şi vilei din preajma Chișinăului. Parcă nu avea Filip dușmani sau parteneri de afaceri care ar fi vrut să-l distrugă, dar în toate câte i se întâmplau se simțea mâna unui vrăjmaș, pornit rău împotriva lui. Când i-au intrat în casă și i-au furat tot ce avea el mai de preț, poliția s-a pornit serios să caute făptașii.
În această perioadă, își înmormântase sora și era bărbatul cu moralul la pământ. Dușmanul nevăzut îl încolțea din toate părțile. Afacerile lui se ruinau rând pe rând și simțea Filip că va veni și ziua când va umbla cu mâna întinsă. Slavă Domnului, fetele își primiseră partea lor din averea lui! Într-o noapte, abia de l-au scos vecinii din casa care ardea în flăcări.

Târziu să mai repare ceva

Așa că s-a trezit bărbatul doar cu un cont nesemnificativ la o bancă și cu pensia de 1800 de lei. Avea 68 de ani. Alături – nimeni, singur-singurel cu necazurile lui. Poliția i-a găsit pe făptași – nu erau alții decât fiii lui și ai Veronicăi. Astfel au vrut să se răzbune ei pe cel care i-a crescut, dar nu i-a primit în sufletul lui.
S-a rugat Veronica să nu-i dea pe mâna legii, căci sunt sânge din sângele lui și i-a iertat Filip. De când umbla pe la biserică devenise parcă mai împăcat cu sine, altfel judeca și altfel vedea lucrurile. Dar târziu era să mai repare ceva.
Astăzi, e călugăr la o mănăstire…