S-au dus vremurile când artiștii, vedetele în general, erau trataţi regeşte de către

jurnalişti. A venit momentul ca ziarul nostru, cu tupeu, să bage mâna în buzunarele lor şi să-i “scuture” de 204 lei, atât cât costă abonamentul pentru un an la “apropo”. Culmea, ne-am gândit să le luăm banii ca să-i abonăm tot pe ei.

După ce, ieri, colega mea Lena Negru a sunat mai mulţi interpreţi să îi anunţe de intenţia noastră, căci şi aşa de multe ori se plângeau că nu găseau ziarul la chioşc, unul dintre aceştia (nu-i voi dezvălui numele, căci încă mi-e drag de el), ne-a anunţat că nu citeşte “mizerii”. Recunosc că m-a şocat. Nu, nu m-au deranjat expresiile lui, căci au mai fost şi altele, pe care din respect, nu le voi publica. Cel mai mult m-a indignat cum poate vedeta din el să se dea cu părerea, recunoscând în acelaşi timp că n-a ţinut în viaţa lui în mână acest ziar şi că n-a citit niciodată vreo ştire din “apropo”. O înţeleg pe Aura că e supărată pe noi după ce anul trecut a deranjat-o un articol despre participarea sa la Hramul din Ialoveni. Are dreptul să fie supărată. Nu înţeleg, însă, gestul “artistului nostru” care ne jigneşte fără a şti cine suntem, despre ce scriem, artist pe care recent l-am felicitat cu ocazia zilei de naştere în paginile de ziar şi pe site, ba mai mult, şi în intervenţia pe care o avem zilnic la emisiunea “Acasă devreme” de pe Jurnal TV, vedetă despre care, pe parcursul anilor, am scris doar lucruri frumoase şi oricând de bine.

Dacă iniţial mi-am păstrat calmul, ulterior n-am putut să mă abţin şi am hotărât să explic stimaților noştri artişti cum stă treaba cu promovarea şi de ce e nevoie de o relaţie civilizată între noi.

În general, vedeta e un brand şi, ca orice marcă, are nevoie de imagine pentru ca ea să fie uşor percepută de public. Cu cât e mai bună, cu atât aceasta va străluci mai mult şi mai bine în lumina reflectoarelor. Imaginea vedetei nu vine de la sine – ai lansat un cântec şi eşti vedetă! Nu e atât de simplu! Dacă nu lucrezi la relaţia cu presa, cea mai în măsură să te aducă în faţa publicului, dacă nu acţionezi conform standardelor pe care ţi le-ai impus, dacă nu te implici în acţiuni menite să atragă atenţia, se aşterne praful peste succesul care te-a împins cu doi centimetri mai în faţă. Peste hotare, vedetele au în spate o echipă mare, iar din acea echipă nu lipseşte unul din pilonii principali. El are sarcina de a răscoli cele mai nebănuite căi ale imaginaţiei pentru a scorni acea “nebunie” de care să agaţe numele vedetei şi care să facă ştirea senzaţională care să atragă cât mai mulţi cititori. Ei ar face orice ca să atragă cât mai multă vâlvă şi notorietate asupra vedetei, asupra lansărilor pe care le are, pe când ai noştri (există totuşi şi excepţii), se trezesc vorbind şi refuză multe iniţiative ce nu ar face decât să-i promoveze pe ei şi imaginea lor. Desigur, peste hotare toți acești oameni costă bani frumoși! (Am senzaţia că Dianna Rotaru mă va înţelege cel mai bine aici. Ştie ea de ce).

Să luăm un exemplu: Madonna. Şi-a lansat un album. A făcut din orice mişcare o lansare în adevăratul sens al cuvântului, creând o anticipaţie de nedescris pentru premiera albumului său. Când a lansat coperta – a fost un eveniment, când a lansat coperta pentru un single – a fost un eveniment, când a apărut pe internet un preview de câteva secunde al melodiei – iar eveniment, apoi când s-a difuzat la radio prima oară au avut grijă oamenii de bine să se ştie, când au apărut imagini din clip – ni s-a spus. S-au făcut site-uri speciale şi newslettere. Să nu mai punem la socoteală tonele de cerneală care au curs peste ziare şi reviste. Da! Aşa se face promovare, aşa creezi o imagine, aşa te promovezi, aşa te vinzi. Aşa faci lumea să vorbească despre tine! Nu mai zic de Lady Gaga!

Se spune că un jurnalist e cel mai bun PR pentru o vedetă. Şi asta pentru că el ştie ceea ce caută cititorul. Prin urmare, jurnalistul ştie exact cum să abordeze evenimentul în ştire, ce să scoată în faţă şi ce lasă “la desert”. E logic! Să fim sinceri, promovarea unui concert, al unui album sau videoclip nou, al unui eveniment de familie pe care vrei să-l împarţi cu admiratorii, un mesaj în care crezi şi pe care vrei să-l transmiţi, orice exclusivitate, orice imagine, preview de single, interviu – are nevoie de acces la publicul larg. Iar asta se face doar prin contact cu presa şi prin relaţii bune cu ea. Atunci când se vorbeşte de tine pe toate posturile tv şi radio, în toate ziarele şi revistele şi pe toate site-urile nu se poate numi decât o campanie de marketing de succes. Fie că se vorbeşte de bine sau de rău. Irelevant! Se vorbeşte.

Revenind la artistul nostru, mă întreb dacă mai merită promovat. Merită să se scrie despre el, să i se pună poze, să reamintim şi la tv dacă nici măcar el, naivul, nu citeşte? Cred că am găsit soluţia cea mai bună: IGNORANŢA.

Şi nu vroiam să scriu, eram prea concentrată pe campania de abonare de la sate, pe salariile mizerabile ale poştaşilor…