Natalia Urîţean, despre pasiunea pentru broderia cu panglici şi dorul de casă

Pasiunea Nataliei Urîţean sunt florile. Şi nu doar cele de grădină sau de cameră, ci şi cele brodate pe pânză. De cinci ani, basarabeanca stabilită în Rusia a descoperit broderia cu panglici, o activitate care îi aduce un ocean de satisfacție, dar şi un ban în plus în bugetul familiei – un tablou realizat de ea costă între 30 şi 100 de euro, depinde de complexitatea lucrării. Acum jumătate de an, la îndemnul unor prieteni, meşteriţa a publicat pe internet două lecţii video de broderie, internauţii răsplătind-o cu circa 200 de mii de like-uri şi peste 4000 de abonaţi la canalul ei de Youtube.

Natalia Urîţean (45 de ani) este originară din satul Cobani, r. Glodeni, dar acum opt ani nevoile şi sărăcia au făcut-o să lase toată agoniseala de-o viaţă şi să plece la muncă în Rusia. S-a dus singură, apoi l-a chemat şi pe soţul ei, iar mai târziu şi-au luat şi copiii alături. Ştie gustul pâinii prin străini, dar se pare că aceasta s-a mai îndulcit de când şi-a descoperit pasiunea pentru broderia cu panglici. Florile cusute de ea par vii, iar tablourile pe care le-a creat până acum înfrumusețează locuinţe din mai multe state ale lumii, printre care Republica Moldova, România, Rusia, Finlanda şi Chile.

Din muncă cinstită nu au strâns mare avere

„Vin dintr-o familie de oameni simpli, muncitori. Am absolvit şcoala medie cu note destul de bune şi ulterior am devenit studentă, dar nu am absolvit nici una dintre cele două şcoli la care am fost admisă – în anii ’90 tocmai mă căsătorisem. Şi ştiţi ce timpuri grele erau pe atunci”, îşi aminteşte Natalia Urîţean.
La început, ca să-şi întreţină familia, femeia mergea cu bişniţa în România. Mai târziu, după ce s-au mutat cu toţii într-o suburbie a Chişinăului, ea vindea la piaţă, iar soţul său îşi meşterise singur câteva strunguri şi făcea uşi, ferestre, scări din lemn etc. „Ulterior, după ce am învățat să lăcuiesc, am început să-l ajut şi eu. Dar în toţi acei ani de muncă cinstită nu am reuşit să strângem mare avere, căci mai tot ce câștigam cheltuiam pe chirie, facturi şi creşterea copiilor”, ne spune basarabeanca.

În Rusia, aproape ca acasă

De aceea în 2009 ea a hotărât să lase totul şi să plece la muncă în Rusia, iar mai târziu au urmat-o soţul şi cei trei copii ai lor. Spune că nu le-a fost uşor printre străini şi că nu s-au acomodat definitiv în Rusia nici acum, când au atelierul lor de tâmplărie la Sankt Petersburg.
„Primii ani au fost cei mai grei, dar n-aş spune că acum este foarte uşor. Şi cum să fie altfel când nu ai un loc al tău sub soare, nu ai casa ta? Dar dacă toată familia e împreună, ne simţim bine, aproape ca acasă”, afirmă ea.
Iar de când şi-a descoperit marea pasiune – brodatul cu panglici, parcă și viaţa prin străini a devenit mai uşoară. „Am aflat despre acest tip de broderie acum cinci ani, de pe internet. Îmi amintesc că am dat de nişte imagini cu lucrările făcute în această tehnică şi am fost impresionată şi uimită de frumusețea acestora, căci florile celea brodate păreau vii! Aşa că tot atunci am căutat şi alte imagini cu lucrări făcute în tehnica aceasta, dar şi să văd cum aş putea învăţa să fac şi eu astfel de broderii”, afirmă ea.
La scurt timp, prima ei lucrare a fost gata, apoi au urmat altele, multe la număr. Ba chiar a deprins atât de bine tainele acestui meşteşug încât acum le dezvăluie şi altora secretele cusăturilor cu panglici.
„Am învățat să brodez urmărind tutoriale publicate pe internet. Când aleg să fac o lucrare nouă, tot de acolo mă inspir, cu condiţia să adaug cusăturilor mele un plus de originalitate. La început puneam pe pânză mai mult trandafiri, dar acum fac şi broderii dintre cele mai complexe, cum sunt cele cu flori de liliac, pentru care e nevoie nu doar de multă panglică şi de îndemânare, ci şi de răbdare”, afirmă ea.
Ziua, e ocupată cu treburile casnice ori îl ajută pe soţul ei în atelierul de tâmplărie al familiei, iar seara şi noaptea poate lucra în linişte la ceea ce a devenit pentru ea o activitate de suflet. Nu s-a gândit niciodată la broderie ca la o sursă de venit, dar spune că se bucură când reuşeşte să-şi vândă lucrările, specificând că preţul acestora constituie 30-100 de euro, în funcţie de complexitatea lucrării. Căci dacă unele „picturi din panglici” pot fi făcute într-o seară, la altele lucrează şi câteva săptămâni.
Natalia Urîţean a iubit dintotdeauna florile, dar spune că le-a descoperit cu adevărat doar atunci când a început să le brodeze.
„De cinci ani le studiez, le admir şi le iubesc şi mai mult. Chiar mă gândesc, ce minunat este Dumnezeu că a creat o asemenea frumusețe! Căci nicio floare nu este întocmai cu alta, cum nici oamenii nu sunt la fel pe acest pământ”, consideră meşteriţa.

Mii de abonaţi la canalul ei de Youtube

Bucuria fiecărei lucrări noi le-o împărtășește prietenilor ei virtuali din întreaga lume pe care şi i-a făcut tot datorită talentului său în ale broderiei. Iar pentru o comunicare mai eficientă cu aceştia, femeia a învăţat chiar şi o limbă străină. „Am ales spaniola ca limbă de corespondare pentru că seamănă mult cu româna”, adaugă Natalia Urîţean.
Şi pentru că mulţi dintre cei care îi admirau lucrările pe reţelele sociale au îndemnat-o să le ofere câteva lecţii video de broderie cu panglici, basarabeanca le-a dat ascultare, căci și ea a învăţat din astfel de tutoriale.
„Deocamdată am publicat pe internet doar două lecţii şi, la drept vorbind, nu m-am aşteptat că vor avea un asemenea succes – în jumătate de an acestea au adunat vreo 200 000 de like-uri, iar la canalul meu de Youtube s-au abonat peste 4000 de persoane. Nici nu ştiu dacă sunt mulţi sau puţini, dar aprecierea lor mi-a dat curaj să continui”, recunoaşte femeia, adăugând că până acum a primit solicitări să dea lecţii de brodat şi în alte state şi că are de gând să dea curs acestora.

„Nimeni nu pleacă în străinătate de viaţă bună”

Natalia Urîţean vine pe acasă cam o dată la trei luni, ca să-şi viziteze mama bătrână şi bolnavă. Încă nu au decis dacă vor rămâne în Rusia sau se vor întoarce în Republica Moldova căci, spune ea, „eu pot vorbi doar despre prezent şi trecut, viitorul îl decide Dumnezeu”.
„Să ştiţi că în Rusia înfruntăm în continuare greutăți, dar faptul că stăm acolo nu înseamnă că nu-mi mai iubesc patria. Mă doare când se vorbește urât despre Moldova şi despre moldoveni. Da, statul e sărac, condiţiile de trai sunt grele, preţurile-s mari, politicienii sunt corupţi – e multă nedreptate şi sărăcie… Căci nimeni nu pleacă în străinătate de viață bună, pleacă din cauza greutăților, sperând la un viitor mai bun pentru copiii lor. Dar de mama, de casa părintească şi de locul unde ne-am născut ne e dor întotdeauna”, ne-a mai spus Natalia Urîţean.

N.T.