Veaceslav Ştefăneţ a venit cu o surpriză pentru iubitorii de folclor. După doi ani de muncă, violonistul a lansat primul său album solo pe care l-a numit „Destin de folclor”. Despre CD-ul pe care se regăsesc 10 melodii, printre care două duete realizate împreună cu fraţii săi Edgar şi Marcel Ştefăneţ, dar şi un duet cu verişorul său Anatol Ştefăneţ. Iar zilele acestea, Veaceslav Ştefăneţ şi-a sărbătorit ziua de naştere – artistul a împlinit vârsta de 30 de ani.

Dublu motiv de sărbătoare pentru Veaceslav Ştefăneţ: acum două luni, muzicianul şi-a realizat un vis mai vechi: un CD solo cu piese semnate de el. Albumul se bucură de succes, fiind solicitat şi dincolo de Prut, astfel că zilele acestea violonistul va pleca în România pentru a semna un contract cu o casă de discuri de acolo. Acesta nu este singurul motiv de bucurie pentru muzician: pe 8 mai, Veaceslav Ştefăneţ şi-a sărbătorit ziua de naştere, el împlinind 30 de ani. Cu această ocazie, săptămâna viitoare muzicianul va da o petrecere mare, la care vor fi prezenţi vreo 80 de invitaţi.

Un vis împlinit

„La ‘Destin de folclor’ am lucrat cam doi ani, perioadă în care am acumulat material şi am improvizat. Nu pot spune că am compus, căci nu e termenul potrivit – folclorul nu se compune în mileniul III. Toate melodiile îmi aparţin, în afară de cele trei duete realizate cu fraţii şi cu verişorul nostru, Anatol. Acest CD era visul meu din copilărie, un vis pe care, iată, l-am văzut realizat. De felul meu sunt perfecţionist şi un autocritic înrăit, astfel că la o lună de la lansarea albumului am constatat că se putea şi mai bine. Aşa fac de regulă la fiecare melodie: după ce o realizez, o las timp de o lună, după care revin la ea ca să văd unde mai trebuie să lucrez. Când am făcut albumul, criticul meu numărul unu a fost soţia mea, Victoria. Ea asculta tot ce compuneam, după care-mi spunea părerea ei sinceră. Uneori iniţial nu înţelegeam ce are în vedere, că mie mi se părea perfect rezultatul, dar peste ceva timp, după ce reascultam melodia, îi dădeam dreptate.
Evident că şi fraţii, şi părinţii, şi verişorul meu – toţi sunt criticii de părerea cărora ţin cont mereu”, ne-a declarat Veaceslav Ştefăneţ.

„Destin de folclor”, şi în România

Albumul este la mare căutare pe ambele maluri ale Prutului. Şi dacă iubitorii de folclor din R.Moldova au intrat deja în posesia CD-ului, cei din România vor trebui să mai aştepte un pic. În curând, violonistul va pleca la Bucureşti pentru a semna un contract cu o casă de discuri de acolo.
„Din vânzarea albumului nu am practic niciun venit, însă nimic nu se compară cu bucuria sufletească pe care o simt”, adaugă el.
La cei 30 de ani împliniţi, Veaceslav Ştefăneţ se declară un soţ, un tată şi un muzician împlinit. Încă nu şi-a sărbătorit ziua de naştere şi asta deoarece pe 11 mai a fost omagiat tatăl său, iar ieri – fiica. Prin urmare, cheful se va da pe 17 mai, într-un local din capitală, unde vor fi prezenţi vreo 80 de invitaţi.

„Am foarte multe vise şi scopuri pe care vreau să le realizez. Timp să fie, că dorinţă e! Am familia pe care mi-am dorit-o dintotdeauna: doi copii frumoşi şi o soţie de care sunt mândru. Fetiţa noastră, Nicoleta, a împlinit şase anişori, iar Cezar are un an şi 10 luni. Nu-mi place să mă laud, însă vă zic doar atât: când avea doar un an, fiica noastră cânta deja gama Do major. Noi, ca părinţi, nu putem decât s-o îndrumăm şi să-i modelăm talentul. E bună şi la capitolul voce, dar ia şi ore de pian – chiar acum am dus-o la lecţii. Ne-am fi dorit să studieze şi vioara, însă am renunţat la idee deoarece îmblânzirea acestui instrument necesită foarte multă muncă. Astăzi exersez la vioară mult mai puţin decât mi-aş fi dorit şi asta pentru că nu dispun de timp. Acasă nu pot repeta pentru că băiatul îmi fură vioara – când mă unde cântând, vrea el să o ţină în mână. Mi-aş dori ca fiul meu să ajungă viorist apreciat, ba chiar mai bun decât mine”, ne mai spune Veaceslav Ştefăneţ, cel care de trei ani este concertmaistru al Ansamblului „Fluieraş”.

Visa să devină fotbalist

L-am întrebat pe muzician dacă el a fost cel care a ales vioara ori ea l-a ales pe el. Astfel am aflat că, de fapt, abia pe la vârsta de 14 ani Veaceslav Ştefăneţ a decis să studieze acest instrument. Până atunci, timp de cinci ani a studiat pianul, iar între timp, pe lângă muzică, îndrăgise şi fotbalul.
„Când am zis că aleg vioara, părinţii mi-au spus că nu-mi va fi uşor, căci este un instrument complicat. Însă m-am ambiţionat şi în doi ani, până am dat admiterea la colegiu, am reuşit să studiez programul de la zero. Exersam foarte mult, chiar şi câte 14 ore pe zi. Vioara mi-a plăcut de mic copil, doar că pe mine mă atrăgea şi fotbalul, iar tata mi-a spus să aleg din două una. Şi am ales”, ne mai povesteşte violonistul.

Doi fraţi şi „generalul” Ştefăneţ Sr.

Veaceslav Ştefăneţ are o relaţie foarte frumoasă şi sudată cu cei doi fraţi ai săi, muzicieni şi ei: Edgar şi Marcel. N-au reuşit să copilărească împreună din cauza diferenţei de vârstă, dar de când li s-a alăturat fraţilor săi la Chişinău primeşte de la cei mari sfaturi preţioase.
„Generalul, adică tata, profesor de muzică, a fost mentorul nostru principal, cel care ne dă sfaturi la toţi trei. Zilele acestea, când am fost la ziua lui de naştere, ne-a certat un pic, căci spre deosebire de alţi ani, am venit la sărbătoare fără instrumentele muzicale. Acum preferăm să ne refugiem în liniştea de acolo, să spunem bancuri şi să depănăm amintiri. Tata nu întotdeauna ne laudă, dar ne spune adesea că, dacă ne-ar auzi, buneii noştri, care au fost şi ei lăutari, ar fi mândri de noi. Dinastia noastră de muzicieni are aproape 100 de ani, iar generalul familiei susţine că noi, ăştia tineri, suntem chiar mai buni decât predecesorii. Evoluăm! Primim multe sfaturi de la părintele nostru, el ne învaţă că în capul mesei trebuie să stea mereu omenia”, ne-a mai declarat Veaceslav Ştefăneţ.

Lena Negru
Foto: Arhiva personală a lui Veaceslav Ştefăneţ