Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, pe miniştri că a decis să depună mandatul Guvernului, confirmând informaţiile transmise anterior de mediafax.ro privind demisia din funcţie.

“Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.

El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un “parteneriat corect în interes public”, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său.

“Aţi ştiut de prima dată că nu veniţi la un concurs de popularitate”, a spus Boc miniştrilor.

Şeful Guvernului a arătat totodată că apreciază efortul PDL pentru a susţine măsurile anticriză dispuse de Guvern şi a apreciat că acest efort va fi răsplătit din punct de vedere politic.

El a mulţumit totodată populaţiei pentru că a înţeles în ultimii ani să suporte măsurile de reformă ale Guvernului.

Mai multe sindicate din sectorul transporturilor aeriene din Franţa, ale diferitelor categorii de personal în frunte cu piloţii, au lansat un apel la grevă din 6 până în 9 februarie, relatează AFP.

Conflictul a fost generat de o propunere de lege a unui deputat al Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) vizând limitarea dreptului la grevă în transporturile aeriene, aşa cum s-a întâmplat cu transporturile feroviare în 2007, şi mai ales cu cele urbane pariziene.

Pe aeroportul Paris-Roissy, atmosfera era calmă luni dimineaţă, în prima zi de grevă, potrivit unui jurnalist AFP.

Încă nu se ştie care va fi amploarea mişcării, dar încă de duminică seară au fost anunţate ’126 de anulări din totalul de 1.190 de decolări şi aterizări prevăzute pentru luni’, potrivit unei surse aeroportuare. AGERPRES

Candidatul conservator proeuropean Sauli Niinisto a fost ales duminică preşedinte al Finlandei cu o largă majoritate, de 62,6% din voturi, potrivit rezultatelor definitive ale celui de-al doilea tur de scrutin, preluate de AFP.

Adversarul său, ecologistul liberal Pekka Haavisto şi-a recunoscut înfrângerea la mai puţin de o oră după închiderea birourilor de vot. “Se pare că Niinisto a câştigat”, a declarat el.

Fostul ministru de finanţe, în vârstă de 63 de ani, era considerat favorit în toate sondajele de opinie efectuate.
El a obţinut 62,6% din sufragii, faţă de 37,4% pentru adversarul său, după numărarea tuturor buletinelor de vot, a precizat Ministerul Justiţiei.

Noul ales care îşi va prelua mandatul luna viitoare a comentat cu sobrietate victoria sa într-un discurs preluat de postul naţional de radio YLE. “Această campanie a fost foarte bună, foarte serioasă. Sunt mulţumit”, a afirmat el. “De acum, mă voi concentra asupra a ceea ce voi face”, a adăugat Niinisto.

Circa 4,4 milioane de alegători au fost aşteptaţi duminică la urne, pe un frig glacial, pentru a-l alege pe succesorul foarte popularei Tarja Halonen care nu a mai avut dreptul să candideze după două mandate de câte şase ani.

Rata participării la vot a fost duminică de 68,9%, inferioară celei din primul tur – 72,8% -, electoratul fiind fără îndoială constrâns să rămână acasă din cauza temperaturilor polare de minus 30-40 de grade Celsius.

Rezultatele urmează să fie confirmate de către autorităţile electorale care vor da publicităţii miercuri cifrele definitive.AGERPRES

Forţele siriene bombardau violent, luni dimineaţa, cu obuze de mortier oraşul Homs, centrul mişcării de contestare a regimului, provocând mai multe victime, au anunţat militanţii, citaţi de mediafax.ro.

Televiziunile arabe difuzează imagini în direct din oraş, care înfăţişează coloane de fum ce se ridică spre cer, pe fondul chemărilor la rugăciune.

Un bombardament precedent, produs sâmbătă la Homs (centru), a provocat moartea a peste 230 de persoane, potrivit opoziţiei siriene, care a vorbit despre un masacru.

Anders Behring Breivik, autorul atacurilor comise în iulie, în Norvegia, soldate cu 77 de morţi, intenţiona să atace şi redacţiile unor instituţii de presă, anunţă Radioteleviziunea publică norvegiană (NRK), citată de mediafax.ro.

În cursul pregătirii atacurilor, extremistul de dreapta a analizat posibilitatea de a monta bombe la sediul din Oslo al NRK, precum şi la sediile ziarelor VG şi Aftenposten din Oslo.

NRK precizează că Breivik considera presa şi jurnaliştii “ţinte de importanţă prioritară”.

Înainte de comiterea atacurilor, Anders Breivik studiase locaţiile plimbându-se cu bicicleta şi observând locurile unde jurnaliştii stăteau la fumat.

Potrivit NRK, care era ţinta principală, Breivik a fabricat două bombe de 50 – 60 de kilograme pe care dorea să le livreze el însuşi îmbrăcat în uniforma companiei poştale Fed-ex.

Anders Breivik a explicat la interogatorii că a renunţat la acest plan pentru că atacul armat de pe Insula Utoya i s-a părut mai simplu. Şaizeci şi nouă de persoane au fost împuşcate mortal de Breivik pe această insulă. Alte opt persoane au fost ucise în atacuri cu bombă comise în centrul capitalei norvegiene.

Mii de simpatizanţi ai opoziţiei au participat la mitinguri în Sankt-Petersburg şi în alte 20 de oraşe de provincie din Rusia, în paralel cu o mare manifestaţie anti-Putin desfăşurată la Moscova, informează mediafax.ro.

La Sankt-Petersburg, al doilea oraş din Rusia, aproape 6.000 de persoane au protestat la minus 21 de grade Celsius faţă de regimul Vladimir Putin.

“Dorim schimbări”, se putea citi pe afişele protestatarilor, cu o lună înaintea scrutinului prezidenţial din 4 martie.

“Suntem împotriva lui Putin pentru că ne-am săturat de el”, a declarat o femeie, Larisa Rosliakova, în vârstă de 54 de ani.

La Ekaterinburg, circa 5.000 de persoane au manifestat împotriva lui Vladimir Putin, iar alte 2.000 de protestatari s-au adunat la Novosibirsk, în Siberia.

La Celiabinsk, în Urali, 1.500 de persoane au participat la un miting al opoziţiei, sfidând temperaturile de minus 14 grade.

Opoziţia a mobilizat câte 2.000 de persoane la Tomsk şi la Krasnoiarsk, în Siberia, 700 la Krasnodar (sud) şi 1.200 la Ufa (Urali).

”Stăpânii gazelor”, ruşii, avertizează Europa că vremea extrem de rece le-a crescut consumul la gaze naturale şi astfel, a scăzut presiunea semnificativ. De asemenea, ei spun că încă nu există pericolul de a rămâne ”în pană”.

O nouă scădere a livrărilor de gaze ruseşti către mai multe state UE a fost înregistrată recent, iar oficialii ruşi spun că această situaţie a fost cauzată de temperaturile extrem de scăzute. “Pot confirma că au scăzut livrările de gaze naturale către mai multe state membre: Polonia, Slovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Grecia şi Italia. Joi am înregistrat o scădere de 30% în Austria, de 24% în Italia şi de 8% în Polonia. Trebuie să adaug că nu este încă o situaţie de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt Marlene Holzner într-o conferinţă de presă obişnuită, citat de libertatea.ro.

Toate statele membre şi-au putut asigura gaze naturale din alte surse, fie din depozite sau prin înlocuirea livărilor de gaze naturale cu gaze naturale lichefiate.

Pentru bani, unii oameni ar face orice, o demonstrează cel mai bine cazul unui libian care s-a gândit să se îmbogăţească de pe urma morţii lui Muammar Gaddafi, anunță libertatea.ro.

Verigheta şi cămaşa pe care le purta fostul lider libian în momentul în care a fost ucis vor fi scoase la licitaţie, pentru suma de doua milioane de dolari.

Cel care le scoate la vânzare, un libian pe nume Ahmed Warfali speră că va obţine aceşti bani şi poate chiar mai mult, adcă va vinde obiectele în Europa.

Totuşi, au apărut voci care susţin că inelul nu ar trebui şi nu poate fi vândut, deoarece nu a aparţinut fostului dictator, ci reprezintă “banii Libiei”, iar Warfali nu are dreptul de a-l vinde.

Jubileul de diamant al reginei Elizabeth a II-a a Marii Britanii – împlinirea a 60 de ani de la urcarea pe tron – va fi sărbătorit din februarie până în iunie, cu fastul propriu casei regale de Windsor, dar şi cu consideraţie în contextul acestei perioade de austeritate, anunță mediafax.ro.

Suverana Marii Britanii vrea să îşi scutească cotribuabilii de “cheltuieli extravagante”, potrivit consilierilor de la Buckingham. Premierul David Cameron estimează că “factura” pentru jubileul reginei va fi de “9.000 de ori mai mică faţă de cea a Jocurilor Olimpice”, care vor avea loc la Londra în această vară (27 iulie – 12 august).

La rândul ei, soţia prinţului Charles, Camilla, subliniează “gusturile simple” ale reginei şi sugerează crearea unei reţete special pentru eveniment, după celebra “coronation chicken”, o salată de pui concepută în 1953, pentru festivitatea încoronării reginei.

Luni, 6 februarie, data morţii regelui George al VI-lea şi începutului domniei fiicei acestuia Elizabeth, încoronată în anul următor, regina va avea un program obişnuit. Va vizita orăşelul medieval King’s Lynn şi o grădiniţă din comitatul Norfolk, “lucruri pe care nu ar mai trebui să le facă la vârsta ei”, comentează prinţul Harry, subliniind simţul datoriei de care dă dovadă bunica sa, la 85 de ani.

Totuşi festivităţile se vor desfăşura în crescendo până în iunie. Pe 20 martie, regina va consemna momentele importante din domnia sa într-un discurs solemn în Parlamentul Marii Britanii. Aceste momente istorice vor fi totodată evocate într-un spectacol ecvestru, cu aproximativ 500 de cai, de la pur sânge arabi, la mustangi americani, şi 900 de figuranţi de diferite naţii – maori, zulu, inuiţi etc, la castelul Windsor, pe 10, 11 şi 13 mai.

Principalele momente festive vor avea loc însă de pe 2 iunie, data încoronării reginei, timp de patru zile. În prima zi va avea loc derby-ul Epsom, singurul în care caii reginei nu au fost premiaţi până acum. Duminică, 3 iunie, va avea loc “Big lunch” (marele prânz n.r.), când milioane de oameni vor fi în parcuri, pub-uri şi pe străzile regatului. În aceeaşi zi, circa 1.000 de ambarcaţiuni vor oferi pe Tamisa un spectacol grandios, ce nu a mai avut loc de pe vremea regelui Charles al II-lea, din secolul al XVII-lea.

În ziua următoare, 2012 felinare vor fi aprinse succesiv, de la Tonga, din Pacific, până la Londra. Pe acesta din urmă îl va aprinde chiar regina, pe bulevardul Mall ce va fi pavoazat cu steagurile Regatului Unit. În seara acestei zile, orchestra BBC va oferi un concert în faţa palatului Buckingham.

Pe 5 iunie, în ultima zi de sărbătoare, va avea loc o slujbă la catedrala Saint-Paul, după care regina se va plimba cu caleaşca pe străzile Londrei şi îşi va face apoi apariţia la balconul palatului Buckingham.