Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins un proiect de amnistie a persoanelor închise pentru comitere de infracţiuni economice, argumentând că printre acestea există falsificatori de bani şi traficanţi de arme, în cadrul unei reuniuni cu oamenii de afaceri, citată de mediafax.ro

O iniţiativă în favoarea unei amnistii a fost lansată recent de către delegatul rus pentru apărarea antreprenorilor, Boris Titov, întrebarea fiind, mai ales, dacă de aceasta ar putea beneficia fostul patron al grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, închis din 2003.

Întrebat cu privire la această iniţiativă joi seara, în cadrul unei reuniuni cu oameni de afaceri, la Voronej (600 de kilometri sud-est de Moscova), Vladimir Putin a redus speranţele interlocutorilor săi, apreciind că proiectul nu este încă definitivat.

“Există diferite categorii printre cei 240.000 de condamnaţi pentru infracţiuni economice. Se găsesc şi falsificatori de bani, şi cei care au fost condamnaţi pentru trafic de materiale care ar putea fi utilizate la fabricarea armelor, şi chiar arme de distrugere în masă”, a declarat preşedintele, potrivit reportajului difuzat vineri de postul public de televiziune.

Potrivit ediţiei de vineri a publicaţiei Kommersant, el i-a mai citat pe condamnaţii pentru “escrocherii financiare” printre cei care nu ar trebui să fie amnistiaţi.

“Propun să analizăm toate acestea şi să tragem concluzii împreună cu voi, cu experţii, Parchetul General, cu scopul de a lua o decizie echilbrată“, a adăugat Putin.

Un reprezentant al mediului de afaceri a argumentat că numeroase persoane sunt închise pentru fapte care nu mai necesită pedeapsa cu închisoarea.

Unele asociaţii subliniază, de asemenea, numărul mare al condamnărilor suspecte că ar fi instrumentalizate de justiţie pentru reglări de conturi.

Mihail Hodorkovski şi asociatul său Platon Lebedev, deţinuţi din 2003, au fost condamnaţi la opt ani de închisoare, în 2005, pentru escrocherie şi fraudă fiscală. Pedeapsa a fost ridicată la 14 ani, în decembrie 2010, după un al doilea proces.

Între timp a fost redusă cu un an în apel, apoi cu doi ani, în decembrie 2012, în virtutea unei modificări legislative, astfel încât Lebedev va fi eliberat în iulie 2014, iar Hodorkovski în octombrie acelaşi an.
Imagine: AFP / MediafaxFoto

Imagini emoţionante în statul american Arizona. Sute de poliţişti s-au aliniat în faţa unei grădiniţe şi au aplaudat trecerea copiilor care au absolvit cursurile preşcolare.

Potrivit presei locale, citată de realitatea.net, aplauzele au vizat-o în mod special pe Tatum Raetz. E vorba despre o fetiţă în vârstă de cinci ani din oraşul Phoenix, al cărei tată, un fost un poliţist, a murit la datorie în urmă cu doar patru zile.

Colegii bărbatului nu au dorit ca micuţa să fie singură într-o asemenea zi specială. Din acest motiv au sosit în forţă şi i-au oferit o adevărată gardă de onoare.

Emoţionată, mama fetei le-a mulţumit ofiţerilor cu lacrimi în ochi.

Gestul poliţiştilor a adunat milioane de comentarii pline de simpatie din partea americanilor de rând.
Foto: realitatea.net

Doi preoţi din cadrul influentei Biserici Ortodoxe Georgiene în această ţară au fost inculpaţi joi în urma unui atac violent împotriva unei defilări a homosexualilor la Tbilisi, a anunţat Ministerul de Interne, relatează AFP.

“Ministerul de Interne a declanşat o procedură judiciară împotriva a doi preoţi implicaţi în incidentele de la 17 mai”, a anunţat ministerul într-un comunicat.

Cei doi nu au fost arestaţi, a precizat o purtătoare de cuvânt a ministerului.

Zeci de persoane venite să defileze vineri în centrul oraşului Tbilisi în apărarea drepturilor persoanelor de orientare homosexuală, cu ocazia Zilei mondiale împotriva homofobiei, au fost evacuate de poliţie, după ce au fost atacate de mii de militanţi conservatori georgieni conduşi de preoţi ortodocşi.

Televiziunea naţională a prezentat imagini cu cei doi preoţi în timp ce urlau obscenităţi şi proferau ameninţări cu moartea împotriva activiştilor gay.

“Să fii preot nu este un alibi. Oricine a comis o infracţiune, încălcat legea, incitat sau participat la violenţă va fi pedepsit”, a dat asigurări premierul Bidzina Ivanichvili într-un mesaj postat pe Twitter.

Homosexualitatea, care era pedepsită prin lege în fosta Uniune Sovietică, este stigmatizată, în continuare, în Georgia, o fostă republică sovietică din Caucaz, cu o cultură foarte conservatoare, în care Biserica ortodoxă exercită o puternică influenţă.

Înainte cu o zi de manifestaţie, şeful Bisericii Ortodoxe Georgiene, Ilia al II-lea, a îndemnat autorităţile să o interzică, calificând homosexualitatea drept o “boală”.
Sursa: antena3.ro
Foto: antena3.ro

Rusia a anulat alerta de tsunami în regiunea Sahalin şi Insulele Kurile, în Exremul Orient, declanşată în urma unui cutremur cu magnitudinea de 8,2 ce a avut loc în Marea Ohoţk, resimţit până la Moscova, informează mediafax.ro

O alertă de tsunami a fost declanşată vineri în regiunea Sahalin, în Extremul Orient, în urma unui cutremur.

Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă îndemna, într-un comunicat, locuitorii din aceste regiuni să părăsească zona de coastă şi să se refugieze în zone mai înalte.

Cutremurul, al cărui epicentru s-a situat la o adâncime de peste 600 de kilometri sub Marea Ohoţk, potrivit Insitutului american USGS, a fost resimţit până la Moscova, au anunţat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţe şi serviciile meteorlogice ruse.
Imagine: Arhiva Mediafax Foto

Regina Elisabeta a II-a a dat un exemplu de modestie şi economie într-o vizită în celebrul oraş universitar Cambridge.

Suverana britanică şi prinţul consort Philip au venit de la Londra cu un tren obişnuit, iar la gară au luat loc într-un autobuz de transport în comun.

Obiectivul vizitei a fost un renumit institut de cercetări biologice supranumit “fabrica de premii Nobel”. Regina a inaugurat noua clădire a institutului, în care s-au investit peste 200 de milioane de lire sterline.

Suverana a părut interesată mai ales de un microscop prin care i s-au prezentat ouă de şoareci, folosite în cercetări.

Sursa: antena3.ro

Germania este cea mai populară ţară din lume, potrivit clasamentului anual alcătuit de BBC pe baza unui sondaj de opinie în cursul căruia au fost intervievate 26.000 de persoane.

Persoanele intervievate au fost rugate să acorde calificative de tip percepţie “preponderent pozitivă” sau “preponderent negativă” pentru 16 ţări şi pentru Uniunea Europeană, informează antena3.ro

Germania s-a clasat pe primul loc, 59 la sută dintre opinii fiind “pozitive”.

Pe ultimul loc este Iranul. Sondajul comandat de postul BBC a fost efectuat de institutele GlobeScan şi PIPA în 25 de ţări.

După Germania, în clasamentul statelor percepute pozitiv sunt Canada, Marea Britanie, Japonia şi Franţa. Pe ultimele patru locuri ale clasamentului se situează Israelul, Coreea de Nord, Pakistanul şi Iranul.
Foto: antena3.ro

Lee Rigby, în vârstă de 25 de ani, s-a înrolat în 2006, iar în 2009 a fost trimis să participe la operaţiunile din provincia afgană Helmand. El revenise la Londra şi se ocupa de recrutări.

Lee Rigby, decapitat miercuri la Londra de doi islamişti, are un copil de doi ani şi nu purta uniforma militară în momentul atacului.

Într-o înregistrare video, unul dintre autorii atacului afirmă că a recurs la acest gest pentru că “musulmanii sunt ucişi zilnic de militari britanici. Cu acest militar, este dintre pentru dinte şi ochi pentru ochi”.
Imagine: Mediafax Foto/AFP

Adunarea Naţională din Venezuela a aprobat un buget special de 79 de milioane de dolari pentru a importa hârtie igienică şi alte produse de igienă personală care lipsesc de pe rafturile magazinelor din această ţară, în care rezervele de petrol au proporţii considerabile.

Potrivit Yahoo! Finance, citat de antena3.ro, venezuelenii se confruntă cu această criză încă din 2003, când fostul preşedinte Hugo Chavez a introdus mecanismul de control al preţurilor.

Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea a 39 de milioane de role de hârtie igienică, 50 de milioane de absorbante, 10 milioane de săpunuri, 17 milioane de scutece şi trei milioane de tuburi cu pastă de dinţi.

Economiştii spun că problemele Venezuelei sunt generate de controlul strict al preţurilor, impus pentru a se asigura că bunurile de bază sunt disponibile şi celor mai sărace părţi ale societăţii.

Preşedintele Nicolas Maduro dă însă vina pe opoziţie, care ar provoca penuria de diverse bunuri, pentru a destabiliza ţara.

Peste jumătate din populaţia rusă este de părere că liderul sovietic, Leonid Brejnev, a fost cel mai bun şef de stat din secolul trecut, urmat de creierul revoluţiei bolşevice, Vladimir Ilici Lenin, şi de dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin, relevă un sondaj efectuat de Centrul Levada, informează antena3.ro

Sociologii i-au întrebat pe ruşi ce cred despre liderii lor din secolul 20. 56% din respondenţi au spus că Brejnev, care a condus URSS-ul între 1964 şi 1982, a fost cel mai bun.

Primul conducător al Uniunii Sovietice, Lenin, este văzut într-o lumină bună de 55% dintre ruşi, în timp ce exact 50% din cei care au răspuns sondajului, se declară în favoarea lui Stalin. Cu toate acestea, o treime dintre cei intervievaţi nu aprobă măsurile radicale ale acestuia, care este deseori descris ca fiind “tiranul sângeros”.

Nikita Hruşciov, cel care a fost primul ministru în perioada crizei rechetelor din Cuba, este simpatizat de 45% din ruşi.

La coada listei, două treimi din respondenţi i-au plasat pe ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi pe primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn. Conform sondajului, creatorul Perestroika,Gorbachiov, este văzut ca fiind cel mai slab conducător şi este hulit de 66% dintre ruşi.

Experţii spun că popularitatea de care se bucură Brejnev se datorează bunăstării financiare a majorităţii ruşilor din epoca respectivă, mulţi dintre ei fiind convinşi că acela a fost vârful socialismului sovietic.
Stalin este asociat cu victoria aliaţilor din al Doilea Război Mondial şi acest aspect justifică popularitatea de care se bucură chiar şi în vremurile noastre.

“Sub conducerea lui Gorbaciov s-a produs dezmembrarea blocului de est şi a Uniunii Sovietice, despre care ruşii cred şi acum că a fost catastrofa secolului 20″, precizează Aleksey Grazhdankin, al doilea om din ierarhia Centrului Levada. Tot el spune că reformele din 1992 ale lui Elţîn au dus la creşterea inflaţiei şi a închis multe afaceri, ceea ce a dus la un val de antipatie faţă primul lider modern al Rusiei.

Politicienii mai duri sunt mereu percepuţi mai bine decât cei liberali. “Libertatea aduce incertitudini, în vreme ce populaţia vrea siguranţă şi perspective clare. Dreptatea şi libertatea sunt domenii abstracte pentru majoritatea societăţii, iar oamenii cred că nu prea au nevoie de ele. Să nu uităm că nevoia primară a individului modern ţine de garanţiile unui loc de muncă şi a echităţii sociale”, a concluzionat Grazhdankin.
Foto: antena3.ro

Directorul executiv al FMI Christine Lagarde se află la Paris, unde este audiată de Curtea de Justiţie a Franţei privind aprobarea, în 2007, când ocupa funcţia de ministru de Finanţe, a unei plăţi de aproximativ 400 milioane euro către un om de afaceri apropiat fostului preşedinte Nicolas Sarkozy.

Lagarde răspunde joi întrebărilor magistraţilor de la instanţa franceză responsabilă de anchetarea neregulilor la nivel ministerial, potrivit BBC.

Şeful FMI, fost ministru de Finanţe al Franţei în timpul administraţiei Sarkozy, susţine că soluţia aleasă în privinţa litigiului cu controversatul om de afaceri Bernard Tapie era cea mai bună opţiune la acea dată.

În urma audierilor, magistraţii ar putea hotărî începerea unei investigaţii oficiale privind decizia lui Lagarde, contrar sfaturilor consilierilor din minister, de a utiliza arbitrajul pentru a soluţiona un litigiu vechi dintre fosta bancă de stat Credit Lyonnais şi Tapie.

Tapie, apropiat al fostului preşedinte Sarkozy şi fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie care a avut loc în 1993, când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.

Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat.

Tapie a fost închis timp de aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993.

Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.

În 2007, preşedintele Sarkozy a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia care reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj.

În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

Christine Lagarde a preluat funcţia de director executiv al FMI în iulie 2011. Lagarde este unul dintre cei mai populari politicieni de centru-dreapta din Franţa.

Predecesorul ei la conducerea FMI, Dominique Strauss-Kahn, de asemenea un cunoscut politician francez, a fost nevoit să demisioneze în urma unui scandal de hărţuire sexuală. Strauss-Kahn a respins acuzaţiile, care au fost în final retrase.

Deşi nu şi-a exprimat niciodată intenţia de a candida pentru preşedinţie, Lagarde este considerată de unii politicieni de dreapta din Franţa drept un bun candidat, cu şanse de a deveni prima femeie şef de stat din istoria ţării.

Mandatul de cinci ani la conducerea FMI va expira în 2016, cu un an înainte de următoarele alegeri prezidenţiale.
Sursa: mediafax.ro
Imagine: Mediafax Foto/AFP