Deşi încă de mic a fost fascinat de tot ce înseamnă scenă, artă teatrală şi film, şi chiar voia să se facă regizor, silit de circumstanţe, Ion Cebotari s-a văzut nevoit să facă o altă facultate – Ingineria, la UTM. Dar când a emigrat în Canada, în 2015, şi-a zis că, dacă tot a schimbat ţara, n-ar fi rău să-şi schimbe şi viaţa. Şi şi-a urmat visul. Azi, tânărul născut la Nisporeni studiază animaţia la Universitatea „Laval”  din orașul Quebec, iar pe lângă cursuri, îşi face timp şi pentru proiectele sale artistice. Printre acestea se numără și „Luceafărul”, o animație realizată în 3D, de care conaţionalii noştri se declară încântaţi.

„Luceafărul” lui Mihai Eminescu a prins viaţă pe alt continent, graţie lui Ion Cebotari, un basarabean stabilit cu traiul în Canada.

În loc de regie, inginerie

„Mie îmi plac provocările, dar nu aş fi reuşit nimic fără susţinerea familiei mele”, ne spune chiar de la bun început Ion Cebotari, cel care săptămâna acesta a făcut vâlvă mare pe internet, după ce s-a aflat despre una dintre cele mai noi realizări ale sale: filmul de animaţie „Luceafărul”, după poemul cu acelaşi nume de Mihai Eminescu.

„Încă din copilărie am fost pasionat de tot ce înseamnă scenă, artă teatrală şi film, de aceea visam să studiez regia la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Totuşi, silit de circumstanţe, am preferat să fac Inginerie, la UTM. Acasă am lucrat în diverse domenii: de la operator la o sală de computere la inginer IT la Spitalul Raional Nisporeni. Nu a fost întotdeauna ușor, dar experienţa mi-a fost utilă”, afirmă Ion.

 

Despre proiecte şi priorităţi

La finele lui 2015, tânărul a emigrat în Canada, împreună cu soţia sa, Nadejda, şi cei doi copii ai lor: Maximilian şi Otilia. Ne spune că etapa de adaptare a fost una dintre mai dificile perioade din viaţa sa, dar nu chiar de nedepăşit.

„Am făcut şapte luni curăţenie la un hotel, apoi la un market… Până mi-am zis că dacă, totuşi, am făcut un efort atât de mare şi m-am mutat în alt capăt de lume, ar fi cazul să iau aici viaţa de la zero. Am hotărât să-mi schimb domeniul de activitate și să-mi realizez astfel visul din copilărie – să studiez la Arte. Căci numai cel care nu-și schimbă părerile și nu-și corectează greșelile nu va deveni niciodată mai înțelept”, consideră Ion Cebotari, actualmente student în anul II la Facultatea Arta şi ştiinţa animaţiei a Universităţii „Laval” din Quebec.

Acum, cea mai mare parte a timpului el o acordă studiilor, dar munceşte cu plăcere şi la proiectele sale artistice, care îi aduc satisfacţie personală şi experienţă profesională.  Până acum, în lucrările sale tânărul a utilizat două tehnici de animaţie: stop-motion şi 3D.

„Primele animații le-am făcut la facultate. Dar nu mă mai săturam să creez, căci sunt ca un burete care absoarbe informaţia, aşa că am început a lucra şi acasă. Sunt sigur că animaţia îmi va ajuta să-mi extind orizonturile personale și să percep lumea altfel. În plus, în acest domeniu e mult mai simplu să realizezi ce-ţi doreşti: actorii nu cer de mâncare, ascultă de regizor şi nu-i înaintează pretenţii”, glumeşte el.

Aflăm că, pentru ca personajele din desenul animat să prindă viaţă preţ de câteva secunde,  animatorul munceşte între o oră şi o zi – depinde de complexitatea pantomimei. După părerea lui Ion Cebotari, creatorul unui film de animaţie trebuie să fie el însuşi artist ca să înţeleagă cum să redea starea de spirit şi caracterul eroului lucrării sale. Într-un fel, el ar trebui să se autoidentifice cu personajul, să simtă ca acesta.

Până acum, basarabeanul, care e abia la început de drum, are în portofoliu patru lucrări. „Everlasting love”, o animaţie realizată în tehnica stop-motion, a făcut-o acasă, iar cei care l-au ajutat la crearea decorului au fost copiii lui, care s-au arătat încântaţi de această experienţă. Iar celelalte filme – „Careful”, „The unknown life” şi „Luceafărul” – au fost făcute în 3D.

Cum a prins viaţă Hyperion

După cum vă spuneam mai sus, în acest an, peste Ocean, graţie lui Ion Cebotari, au prins viaţă personajele poemului eminescian „Luceafărul”. Cel mai nou desen animat realizat de basarabean are o durată de aproape 16 minute, iar coloana lui sonoră o constituie o variantă a poemului înregistrată de teatrul radiofonic. În doar câteva zile, acesta a adunat pe YouTube mai mult de 10 mii de vizualizări şi o mulţime de mesaje de laudă şi încurajare.

„Am ales să ecranizez poemul lui Eminescu doar ca să învăţ din propria experienţă. Pentru că poţi deprinde mai multe atunci când lucrezi la un proiect de suflet. La drept vorbind, nu-mi pot da seama de ce „Luceafărul” meu a trezit atâta vâlvă în presa de acasă”, spune Ion cu modestie.

Canadienii laudă vinul moldovenesc

Ion Cebotari spune că acum doi ani, obosit să tot aştepte ca Republica Moldova să se integreze în spaţiul de valori europene, a plecat el să le caute… în Canada.

„Prefer să nu dau prea multe detalii despre toate prin câte ne-a fost dat să trecem de când suntem aici, ca să nu las loc de interpretări. Da, ne-a fost şi ne este şi în continuare greu – sunt etape pe care trebuie să le depăşească toţi cei care se mută cu traiul în alte state. Dar de când am fost înmatriculat la universitate, viaţa mea a intrat într-un făgaş normal”, ne spune nisporeneanul.

Ion afirmă că în Canada a cunoscut câteva familii de basarabeni, emigranţi şi ei, toţi muncesc sau îşi fac studiile în diverse domenii. Cât despre canadieni, aceştia nu ştiu prea multe despre Republica Moldova, dar mulţi au auzit de vinurile moldoveneşti şi le laudă.

De când s-au mutat cu toţii peste Ocean, membrii familiei Cebotari nu au mai trecut pe-acasă – încă nu-şi permit o călătorie până în Moldova şi înapoi, căci, spune Ion, biletele sunt scumpe.

„Sper să ajungem pe-acasă la anul, căci cel mai mult ne lipsesc cei dragi şi locurile pitoreşti unde-am copilărit. Ţin legătura zilnic cu prietenii mei care au rămas acolo şi ştiu de la ei şi de pe internet ce se întâmplă acasă. Sunt categoric împotrivă ca literatura şi istoria statului să fie folosite în scopuri politice! Moldova e patria mea şi mă voi gândi întotdeauna cu drag la ea, dar dacă mergea într-o direcție corectă, nu plecau oameni din ţară cu sutele de mii”, ne-a mai spus basarabeanul.

Nina TOFAN