Are 22 de ani. Ziua lucrează în calitate de tencuitor-zugrav, iar seara face acro-yoga, o combinaţie de yoga tradiţională şi manevre complexe al căror unic scop este „să nu cazi în nas”. Timp de 10 ani Igor Sârbu a făcut fotbal, ulterior a trecut la lupte sportive şi arte marţiale, iar de doi ani are o nouă pasiune: acro-yoga. Împreună cu o şarmantă armeancă de 19 ani a fondat trupa Free Balance, iar acum câteva luni performanţele celor doi i-au impresionat pe greii showbizului românesc, la un concurs de talentele. Dar culisele succesului său ascund o poveste tristă, pe care Igor a spus-o, în premieră, pentru JURNAL de Chişinău.

Cine ar fi crezut că acest tânăr talentat şi musculos, căruia i-a reuşit să-i lase mască pe membrii juriului de la „Românii au talent” are o poveste atât de tristă?
Igor Sârbu vine dintr-o familie simplă: tatăl lui e hamal, iar mama, neangajată în câmpul muncii, are grijă de cei doi fraţi mai mici ai lui. Igor a ştiut încă de mic ce-şi doreşte: visa la o carieră născută din pasiunea sa pentru acrobaţii şi nu vrea să renunţe la visul său, chiar dacă trebuie să muncească dublu pentru a şi-l realiza.
„Am 22 de ani, dar toţi mă cred mai în vârstă decât sunt. Poate că par mai matur şi din cauza greutăţilor pe care le înfrunt zilnic”, îmi răspunde chişinăuianul, aruncându-şi ochii la mâinile sale bătătorite.

Plătit cu ziua

A absolvit doar IX clase la Liceul Teoretic „Lucian Blaga”. Şi nu pentru că nu ar fi învăţat bine, dar şi-a zis că trebuia să-i scutească pe părinţii săi de o cheltuială în plus. Aşa că s-a înscris la o scoală de meserii, iar azi profesia de tencuitor-zugrav îl ajută să-şi câştige bucata de pâine. E zilier, iar suma pe care o primeşte îi ajunge doar pentru strictul necesar. Persoanele care practică sportul trebuie să aibă o alimentaţie echilibrată, Igor însă ne-a mărturisit că nu-şi permite luxul de a mânca o banană decât o dată la două luni sau şi mai rar. Întrebat de unde ia puteri, căci practicarea unui sport e foarte solicitantă, el ne-a răspuns: „Din cele trei chifle şi un litru de lapte pe care le mănânc la prânz, plus mult antrenament după ce sfârşesc ziua de muncă”.

Întâmplarea care i-a schimbat cursul vieţii

Entuziasmat, începe să-mi spună povestea sa. Că de mic copil a îndrăgit sportul şi că mereu a tins să ducă un mod de viaţă sănătos. Nu fumează şi nu consumă alcool, deşi părinţii îi spuneau că i-ar face bine să bea un pahar de vin roşu, din când în când, la cină.
„Ziceau că face bine organismului, însă, cu timpul, am renunţat şi la acel păhărel. Timp de 10 ani am făcut fotbal, pe care ulterior l-am lăsat pentru luptele sportive. Participam chiar şi la competiţii! Acum doi ani însă am decis să fac acro-yoga”, spune Igor Sârbu.
De fapt, face acro-yoga de când a suferit o traumă în timpul unei partide de kickboxing. A fost supus unei intervenţii chirurgicale, iar medicul i-a interzis să mai practice acest sport. Peste două săptămâni, în timp ce se plimba printr-un parc din capitală, a observat-o pe Narine care, alături de alţi tineri, dansa în aer liber.

Le place riscul

„Cum a fost startul în acro-yoga? Destul de simplu, cred eu, căci nu eram un novice în ale sportului. Nu sunt dansator, iar acest lucru se vede din mişcările mele. Pentru a avea rezultate e nevoie şi de o bună pregătire psihologică, dar şi de antrenamente. Din păcate, eu şi Narine, care este studentă şi practică dansul de 10 ani, nu ne permitem să ne antrenăm decât seara, câte două ore. Mă bucur că suntem pe aceeaşi lungime de undă: amândurora ne place riscul şi tindem să fim cei mai buni. Acro-yoga nu e un sport fără riscuri: şase persoane au decedat în timp ce încercau să realizeze un element pe care noi l-am pus în aplicare numărul pentru preselecţiile „Românii au talent”. E periculos, însă dacă sportivii au o pregătire bună, au şi reuşite. Mi-aş dori să apar într-un film în calitate de cascador. Am fost şi la câteva castinguri aici, la noi, dar s-a decis ca dosarul să-mi fie trimis în Rusia. Sper să mi se îndeplinească dorinţa din copilărie şi să devin cascador de film. Din păcate, starea financiară a familiei nu mi-a permis să merg la o şcoală care să mă ajute să-mi realizez visul, însă, cu puţin noroc, poate de acum încolo soarta îmi va zâmbi”, ne povesteşte tânărul care îşi câştigă bucata de pâine făcând reparaţii capitale în apartamente.

Îşi semnează singuri coregrafia

Poate că nu ar fi ajuns niciodată la „Românii au talent” dacă nu ar fi primit o invitaţie în acest sens de la organizatorii concursului, care au aflat de ei întâmplător, dintr-un filmuleţ pe care Igor şi Narine îl postaseră pe Youtube.
Au acceptat invitaţia fără să stea prea mult pe gânduri, mai ales că aveau deja un număr bine închegat, la care munciseră timp de şapte luni şi pe care l-au prezentat în cadrul preselecţiilor.
Momentul coregrafic pe care l-au prezentat ere extrem de dificil, cu elemente care s-au îmbinat armonios, iar asta i-a lăsat mască nu doar pe juraţi, ci şi pe cei aflaţi în public. Au fost apreciaţi şi au ajuns până în etapa finală a concursului, iar de atunci viaţa lor s-a schimbat. Au devenit populari şi căutaţi pe reţelele de socializare, iar lumea îi cheamă să-şi demonstreze măiestria pe la evenimente private.
„De fapt, numărul pe care l-am arătat la preselecţii a fost pregătit pentru a-l demonstra pe la nunţi şi cumătrii, ca să câştigăm şi noi un ban. Ne bucurăm că am ajuns la acest concurs. Avem un antrenor care ne ghidează, îi spune Olga Talmazan, însă coregrafia o semnez eu şi partenera mea”, ne-a declarat Igor.

„Străinătatea e de noi!”

S-ar părea că pe cei doi îi leagă mai mult decât o simplă amiciţie şi lucrul în echipă, dar acest fapt este negat de Igor.
„Da, colega mea e foarte frumoasă, dar nu formăm o pereche. Ne leagă un sentiment de prietenie şi pasiunea pentru ceea ce facem noi. Unde mai pui că ,dacă am fi iubiţi, lucrul în echipă ar putea avea de suferit”, susţine chişinăuianul.
După ce au cucerit publicul la „Românii au talent”, Igor şi Narine şi-au pus drept scop să câştige şi aprecierea celui din Italia ori chiar din America, participând la concursuri de talente.
„Străinătatea e de noi! Aici unde să ne manifestăm talentul? Circul e închis, iar show-uri televizate nu avem”, precizează acrobatul.

„Mănânc ce am…”

Dar până va ajunge pe scena mare, Igor este nevoit să muncească în calitate de tencuitor-zugrav. Recunoaşte că la capitolul alimentaţie echilibrată stă foarte prost, însă nu se plânge. E sigur că va veni şi ziua în care îi va surâde norocul.
„Ştiu că ar trebui să am o alimentaţie variată, dar situaţia materială nu mi-o permite. Asta e, mănânc ce am! Sar peste micul dejun, pe parcursul zilei de muncă mănânc doar la prânz: trei chifle şi un litru de lapte, iar la cină de obicei avem cartofi prăjiţi. Sunt conştient că nu mă alimentez corect, însă mai multe nu-mi permit. Îmi iau o banană o dată la două luni, poate şi nici atunci, iar peşte, ouă, fructe şi dulciuri mănânc rar de tot”, ni se confesează tânărul acrobat.

Lena Negru
Foto: Arhiva personală a lui Igor Sârbu