Delegaţia Consiliul Europei este îngrijorată de înrăutăţirea situaţiei aleşilor locali din Republica Moldova

Delegaţia Consiliul Europei este îngrijorată de înrăutăţirea situaţiei aleşilor locali din Republica Moldova

O delegaţie a Consiliului Europei va prezenta în octombrie curent un raport despre situaţia primarilor din Republica Moldova la biroul Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CPLRCE). Oficialii europeni s-au arătat îngrijoraţi de soarta unor primari din R. Moldova, care sunt intimidaţi cu dosare penale şi şi-au exprimat regretul în legătură cu deteriorarea situației democrației locale din Moldova.

Delegaţia condusă de Gunn Marit Helgesen a avut o întrevedere cu primarul Dorin Chirtoacă, suspendat din funcţie, cu procurorul Viorel Morari şi ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari. Preşedintele delegaţiei a declarat că este de neînțeles cum un ales local poate fi suspendat din funcţie fără să existe o decizie judecătorească definitivă. „Așa ceva este inacceptabil într-un stat democratic și de drept!”, a punctat oficialul.

Dacă instanţa îl achită, cum îi restabilim drepturile?

Potrivit directorului executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, într-o democraţie funcţională, o persoană aleasă direct nu poate fi suspendată fără o decizie a instanţei de judecată. Poate fi suspendată doar în cazul în care comite ceva grav şi e prins în flagrant. „Ştim cu toţii că un proces de judecată poate dura mai mulţi ani. Mandatul însă expiră. Persoana aleasă e în imposibiltatea de a-şi exercita atribuţiile. Dar dacă instanţa emite o decizie în favoarea lui ori îl achită, cum îi restabilim drepturile? Este imposibil acest lucru. Cu ce drept să pedepseşti o persoană, pentru că suspendarea e o formă de sancţiune, atâta timp cât nu este demonstrat că aceasta a săvârşit o infracţiune?! În timpul apropiat, trebuie să revedem prevederile legale care admit suspendarea primarilor. În legislaţia noastră se menţionează că primarul poate fi suspendat „în baza deciziei judecătoreşti”, se are în vedere a unei decizii judecătoreşti difinitive. Dar deoarece nu se face această precizare, norma legală este interpretată abuziv”, a spus Furdui.

Familie de primari asaltată cu dosare şi controale

Nina Cetereu, primar de Drochia, şi soţul ei, Victor Bogatico, primar de Râşcani, membri ai Partidului Nostru, susţin că asupra lor se exercită presiuni din cauza că nu fac parte din partidul de la guvernare. Timp de jumătate de an, Primăria Drochia a avut parte de opt controale din partea inspecţiei finaciare, CNA şi a altor instituţii. „Nu avem timp pentru problemele localităţii, se finalizează un control, începe altul, se solicită iar şi iar aceeaşi informaţie de la contabilitate. Am aflat recent că a fost deschis un dosar penal legat de construcţia a patru panouri publicitare transmise spre gestionare gospodăriei comunale, unde primăria planifică să afişeze gratuit publicitatea socială, iar în timpul liber acestea să fie utilizate de întreprinderea municipală contra plată. Nu ştiu încă dacă e pe numele meu acest dosar ori e în legătură cu fapta. Am participat la proteste, am criticat public actuala guvernare şi sunt boicotată din această cauză. Nu avem acces nici la proiectele oferite prin intermediul Guvernului, cum ar fi cel cu reparaţia grădiniţelor finanţat de România. Sunt boicotată şi de consiliul local care are o majoritate PD. Nu exclud că se doreşte suspendarea mea asemenea primarului de Chişinău, cu vreun dosar, ca în locul meu să fie numită o persoană loială actualei guvernări”, a spus Cetereu.

Victor Bogatico, primar de Râşcani

Condamnatul Shor conduce, iar Chirtoacă este suspendat

La rândul său, Victor Bogatico, primar de Râşcani, a declarat că pe numele său au fost deschise în ultimii doi ani opt dosare penale. „Am fost arestat pentru trei zile şi apoi m-au pus sub arest la domiciliu 30 de zile. Acum sunt provizoriu liber. M-au acuzat de acte de corupţie, dar nu au putut găsi dovezi şi au fost nevoiţi să mă elibereze. Dar nu e vorba atât de acuzaţii cât de modalitatea de arestare: apar la poarta oameni mascaţi înarmaţi cu pistoale-automate însoţiţi de reprezentanţi ai mass-media. Te încătuşează, după care mai difuzează  arestarea pe canalele de televiziune. Iar când eşti scos de sub acuzaţii din lipsă de dovezi, nici măcar nu îţi cer scuze”, a spus primarul. Potrivit lui, aceste intimidări au loc cu scopul de a-l determina să nu mai candideze pentru un nou mandat. „Mi-au propus în repetate rânduri să ader la PD şi voi fi lăsat în pace, dar am refuzat”, a spus edilul.

Constantin Cojocaru, primarul de Edineţ, a menţionat că situaţia privind arestul mai multor primari nu a apărut de astăzi, iar problemele ar putea fi rezolvate printr-o abordare legislativă coerentă: „Aceste tactici, nicidecum noi, au fost folosite de toate guvernările anterioare. Pare ciudată această situaţie în care un primar condamnat conduce în continuare, iar altul ce nu a primit o sentinţă este suspendat din funcţie, îndepărtat de afacerile localităţii. E nevoie de limitarea imixtiunii politicului”, a spus Cojocaru.

Lăsat să prejudicieze statul?

Acum o săptămână, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, suspendat din funcţie, a aflat că este cercetat într-o nouă cauză penală în care este suspectat de depăşirea atribuţiilor de serviciu. Primarul este acuzat că ar fi încheiat 81 de tranzacţii de împăcare prin care a achitat circa 66,7 milioane de lei din bugetul municipal unor poliţişti, procurori şi judecători care au prezentat acte executorii ale instanţelor judecătoreşti, prin care CMC era obligat să îi asigure cu locuinţe. Procurorii susţin că CMC era obligat să acorde persoanelor şi familiilor acestora spaţiu locativ „cu drept de folosinţă” şi nicidecum să acorde mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ. De cealaltă parte, primarul susţine că persoanele respective au obţinut câştig de cauză în instanţele judecătoreşti şi titluri executorii. Dacă nu le-ar fi executat, ar fi existat riscul ca RM să fie condamnată la CEDO.

CPLRCE preconizează o vizită în RM în scopul evaluării mai complexe a situației democrației locale, stadiul implementării Foii de parcurs și al reformelor în domeniul descentralizării.

Curios este faptul că deşi dosarul a fost deschis la 27 martie 2015, faptele incriminate vizează perioada 2012–2017. „Din 2015 până în 2017, m-au lăsat să prejudiciez bugetul statului sau cum? De ce nu au intervenit, căci în afară de mine nu a semnat nimeni tranzacţii de împăcare? A fost nevoie de doi ani ca să fie identificat făptuitorul?!”, se întreabă Chirtoacă.

Totodată acesta mai spune că, în 2016, când a fost ales vicepreşedinte la Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa, a depus o solicitare la care a primit răspuns în scris de la organele de drept că pe numele său nu există niciun dosar penal.

La rândul său, ex-consilierul municipal, Oleg Cernei, cel care încă 2014 a acuzat public primăria că ar împărţi ilegal procurorilor, judecătorilor şi poliţiştilor milioane de lei pentru compensarea costului aprtamentului, s-a întrebat de ce procurorii au aşteptat tocmai trei ani ca să înceapă să investigheze cazul. „Unde aţi fost în 2014, când am dat alarma şi unii angajaţi de-ai voştri, ai procuraturii şi ai poliţiei, au luat milioane de lei. Dosare selective, dar la comanda cui?”, s-a întrebat acesta.

Referendum, după suspendare

Pe fundalul acuzaţiilor respective, Consiliul Municipal Chişinău a adoptat marţi cu votul a 26 de consilieri iniţiativa socialiştilor privind organizarea unui referedum de revocare a lui Dorin Chirtoacă din funcţia de primar. Mai mulţi experţi sunt de părere că socialiştii speră să obţină rezultatul scontat, reieşind din problemele de integritate cu care se confruntă primarul. Decizia finală, dacă este sau nu încălcată procedura de organizare a referendumului, va fi luată de CEC după verificarea setului de documente. Or, Legea privind administraţia locală prevede că pe durata suspendării din funcţie a primarului nu pot avea loc alegeri noi.

Svetlana Corobceanu