Şi cu Dodon, şi cu vize?…


Parlamentul European a elaborat un mecanism de suspendare a regimului fără vize pentru statele care se bucură de acest drept. Astfel, în cazul în care R. Moldova îşi încalcă angajamentele asumate în Planul de Acţiuni semnat cu UE, ultima poate să suspende acest beneficiu pentru moldoveni.

Parlamentul Еuropean a elaborat în 2016 un mecanism special de suspendare a regimului fără vize, deşi un asemenea instrument legislativ a existat şi până acum. Prin urmare, în ianuarie–februarie 2017, mecanismul de suspendare a regimului fără vize cu țările terțe, convenit prealabil la 7 decembrie 2016 între instituțiile UE, urmează să fie aprobat definitiv de către Parlamentul European și Consiliul UE.

Potrivit fostului ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, perioadă în care cetăţenii moldoveni au obţinut acest drept, actualul preşedinte al PPEM, Iurie Leancă, mecanismul de suspendare a regimului fără vize nu este încă în vigoare şi a fost elaborat în special în contextul deciziilor UE privind abolirea regimului de vize pentru Ucraina, Georgia, Turcia și Kosovo. „Mecanismul respectiv presupune că statele membre ale UE ar putea să informeze în regim mai operațional Comisia Europeană privind circumstanțele care ar putea duce la suspendarea regimului fără vize cu o țară terță”, a precizat Leancă.

Leancă: „Comisia Europeană apreciază drept exemplară cooperarea cu R. Moldova”

„În același timp, Comisia Europeană a fost împuternicită să transmită rapoarte anuale către Parlamentul European și Consiliul UE privind nivelul de respectare de către țările terțe a criteriilor necesare. Conform amendamentelor propuse, obligativitatea vizelor poate fi reintrodusă de către UE pentru o țară terță luând în considerație următoarele condiții: (1) o creștere semnificativă a ratei de refuz de intrare sau şedere ilegală pe teritoriul UE a cetățenilor acestei țări; (2) o creștere substanțială a cererilor de azil nefondate; (3) sau o cooperare nesatisfăcătoare în domeniul readmisiei. (4) În cazul în care ordinea publică sau securitatea internă a UE este amenințată și dacă aceste amenințări sunt legate de cetățenii țării terțe în cauză”, a precizat preşedintele PPEM.

„Luând în considerație cooperarea existentă între R. Moldova şi UE cu privire la punerea în aplicare a regimului fără vize până la momentul actual, nu există indicii privind o eventuală examinare a punerii în aplicare a mecanismului respectiv în cazul R. Moldova. Conform datelor din decembrie 2016, rata de refuz de intrare şi ședere ilegală a cetățenilor R. Moldova pe teritoriul UE este una nesemnificativă (refuz de intrare – aprox. 0.3%, rata de ședere ilegală – aproximativ 0.5%)”, a adăugat Leancă.

„Totodată, un aspect de remarcat este că, pentru moment, Comisia Europeană și statele membre ale UE apreciază drept exemplară cooperarea R. Moldova cu FRONTEX, EUROPOL, Comisia Europeană și statele membre ale UE în domeniul schimburilor de date privind regimul fără vize”, a estimat el.

În opinia comentatorului politic Oazu Nantoi, decizia privind acordarea, la 28 aprilie 2014, a regimului fără vize R. Moldova a fost un avans din partea UE: „Este vorba de perioada în care încă nu se spulberase ‚istoria de succes’. Acesta a fost un gest din partea UE, înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, pentru a consolida poziţiile partidelor proeuropene. Totodată, la 28 aprilie 2014, Ucraina devenise victima unei agresiuni din partea Federaţiei Ruse şi, cine mai ţine minte, UE a organizat o serie de vizite fără precedent demnitarilor europeni la Chişinău, care aveau un singur mesaj: ‚Putin, nu atinge Moldova!’”.

Nantoi: „Noi, cetăţenii moldoveni, va trebui să plătim”

„Dar, din 28 aprilie 2014 până astăzi, în R. Moldova s-au întâmplat lucruri urâte de tot. În primul rând, a fost instaurat aşa-numitul stat captiv, cu care ne mândrim noi, pe lângă statutul de cel mai sărac stat din Europa. Igor Dodon a fost promovat în funcţia de preşedinte de dl Plahotniuc, cu care se identifică fenomenul de stat captiv. Nu cred că dl Dodon a mers la Moscova cu un mesaj de-al său, susţinut de PSRM, absolut greşit”, a observat Nantoi.

„E vorba de o cârdăşie între Plahotniuc şi Dodon, pentru că dl Plahoniuc vrea să păstreze controlul asupra R. Moldova. Nu vrea ca în R. Moldova să apară justiţie independentă, ceea ce ar putea să se întâmple în cazul implementării Acordului de Asociere cu UE. Şi atunci, ne rămâne varianta revenirii R. Moldova sub controlul geopolitic al Rusiei, dar cu condiţia ca dl Plahotniuc să rămână stăpânul acestui teritoriu care se numeşte R. Moldova. În asemenea conjunctură locală şi în condiţiile provocărilor cu care se confruntă UE, noi, cetăţenii moldoveni, va trebui să plătim”, a conchis Nantoi.

Ilie Gulca