În ajunul învestiturii sale, Igor Dodon a lovit în ce are mai sacru R. Moldova, eroii de la Nistru

Foto: Nadea Roşcovanu

Mai mulţi combatanţi, participanţi la Războiul de pe Nistru din 1992, se arată nemulţumiţi de declaraţiile scandaloase făcute de noul preşedinte, Igor Dodon, care a afirmat într-un interviu pentru presa de la Moscova că Chişinăul se face vinovat de declanşarea Războiului de la Nistru şi că autorităţile constituţionale ar trebui să-şi ceară iertare de la separatiştii de la Tiraspol.

Generalul Anton Gămurari consideră că dacă îşi va cere Dodon iertare de la autorităţile separatiste, în numele cetăţenilor R. Moldova, acest lucru ar putea provoca o revoltă care ar contribui la revocarea acestuia din funcţia de preşedinte. Dodon a declarat într-un interviu acordat la 16 decembrie curent postului TV Russia Today că, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, Chişinăul a trecut prin perioade dificile şi că el personal a spus în repetate rânduri că autorităţile de la Chişinău se fac vinovate de declanşarea „războiului civil de la începutul anilor 90”. „Eu recunosc că vina este în primul rând a conducerii Moldovei. Nu am spus doar o dată, trebuie să recunoaştem acest fapt şi să ne cerem iertare. Au murit sute şi mii de oameni. Acest lucru nu poate fi uitat şi eu îi înţeleg”, a spus Dodon.

„Războiul civil” al noului preşedinte

În acelaşi interviu, preşedintele relevă că prima sa vizită o va întreprinde la Tiraspol, unde speră să aibă o întrevedere cu noul lider separatist, Vadim Krasnoselski. Totodată, acesta a criticat acţiunile actualei guvernări, care a refuzat să accepte propunerile făcute în cadrul rundei de negocieri în formatul 5+2 reluate odată cu preluarea de către Germania a Președinției OSCE în 2016, de recunoaştere a numerelor de înmatriculare transnistrene şi a diplomelor de studii emise de aşa-numitul minister al educaţiei de la Tiraspol.

„A fost o greșeală. Pentru că era un plan concret pentru a rezolva problemele oamenilor. Eu am o altă poziție spre deosebire de fostul președinte al Republicii Moldova. Cred că trebuie să facem aceşti paşi mici. Știu că Președinția OSCE a fost preluată săptămâna trecută de Austria. Ştiu că ei vor continua această politică. Cred că aici vom avea o poziție comună”, a mai spus Dodon.

„De la noi nu şi-a cerut nimeni iertare”

Gheorghe Scaun, originar din s. Molovata Nouă, r. Dubăsari, s-a arătat oripilat de declaraţiile noului preşedinte. Pentru el, viaţa se împarte în cea de până la război, când avea o familie fericită, integră, şi cea de după, când a rămas fără soţia însărcinată, iar mai târziu şi fără fiică, martoră la cele întâmplate, care a decedat ulterior din cauza unui stop cardiac.

„Soţia mea, Nina Scaun, însărcinată în luna a noua, a fost ucisă la 20 mai 1992. Era într-un autobuz cu oameni care se refugiau de la Molovata Nouă în dreapta Nistrului. A fost victima unui obuz lansat dintr-un tanc rusesc. A murit ea şi copilul care urma să se nască, un băiat. I-am pus numele Ilie. De la noi nimeni, niciodată, nu şi-a cerut iertare! Nu ştiu exact ce aş simţi dacă cel care pretinde că e preşedintele meu, al rudelor noastre, şi-ar cere iertare de la conducerea de la Tiraspol. Cred că ar fi un act de trădare”, ne-a spus bărbatul.

Agafia Jucovschi, o altă locuitoare a satului Molovata Nouă, şi-a pierdut în aceeaşi zi feciorul, pe Veaceslav, un băiat în vârstă de 13 ani, ucis, la fel de o blindată rusească. „De ce să-şi ceară iertare de la Tiraspol?! Că mi-au ucis copilul? Să vină să ne explice ce caută soldaţii ruşi aici şi nu ne permit să ne deplasăm liber de pe un mal pe celălalt mal al Nistrului. Tinerii care au participat la război ne-au apărat pe noi, au apărat casele noastre… Să vină să discute mai întâi cu noi, apoi să meargă la Tiraspol!”, ne-a declarat femeia.

Eroii de la Sadova

Combatanţi sunt în majoritatea satelor din R. Moldova, inclusiv în satul de baştină al lui Igor Dodon, Sadova, Călăraşi. Victor Melega, consăteanul acestuia, a fost decorat cu Ordinul „Ştefan cel Mare”, pentru vitejie în luptă pe platoul Cocieri. „Pe atunci, lucrat în poliţie. Ne-am făcut datoria, ne-am apărat pământul. Nu-mi imaginez ce s-ar fi ales din satele noastre dacă nu ne-am fi ridicat atunci noi, tinerii. Este cunoscut faptul că Armata rusă se află ilegal pe teritoriul R. Moldova. Cu un astfel de preşedinte însă ne putem pomeni mâine-poimâine că suntem numiţi bandiţi şi că suntem ridicaţi. Consider că ne-am apărat atunci ţara şi ne-am educat în acest spirit şi copiii”, a afirmat fostul combatant.

Foşti luptători în Războiul de pe Nistru sunt până şi printre rudele lui Igor Dodon. „Nu pot comenta, suntem verişori şi nu vreau să intru în conflict cu neamurile”, ne-a spus un fost luptător de la Nistru, Gheorghe Dodon.

Generalul Anton Gămurari a afirmat că e o mare prostie să fii preşedinte şi să nu ştii ce vorbeşti. „Când l-am auzit, mi s-a părut că nu e aşa departe casa de nebuni. În cazul Transnistriei, instituţiile europene, Curtea Supremă de la Strasbourg au recunoscut în 2004 Rusia drept stat agresor, iar partea de est a R. Moldova a fost ocupată. Dodon trebuia să citească acest document. Şi dacă tot spune că e statalist, patriot, trebuie să explice ce căutau soldaţii din Perm, Ural, Sahalin aici, la noi, trăgeau în moldoveni. Nu-ţi trebuie multă minte să înţelegi de ce ţăranii de la Cocieri au pus mâna pe arme când bandiţii au început să tragă în ei. Am fost în situaţia în care trebuia să ne apărăm, altfel îşi băteau joc de toată Moldova. E o mare durere că un astfel de om ca Dodon a ajuns în funcţia de preşedinte. Dar dacă va ajunge să-şi ceară scuze din numele poporului de la separatiştii de la Tiraspol, acestea ar putea fi ultimele lui cuvinte în funcţia de preşedinte”, a mai spus Gămurari.

La rândul său, expertul în Drept Constituţional, Nicolae Osmochescu, a menţionat că declaraţii de genul celor făcute de lui Igor Dodon nu pot fi făcute de un şef de stat. „Dacă va rămâne pe aceleaşi poziţii, după învestirea oficială în funcţia de preşedinte, astfel de declaraţii pot duce doar la un posibil impeachment”, a spus expertul.

Svetlana Corobceanu