Cătălin, fiul interpretei Anişoara Dabija şi al trompetistului Dumitru Guşevatîi, a impresionat la un concurs din România

„Eşti un muzicant foarte bun şi valoros” i s-a spus lui Cătălin, un acordeonist de 12 ani care a reuşit să ridice publicul în picioare la un show televizat din România. Băiatul este nimeni altul decât fiul mai mare al interpretei Anişoara Dabija şi al trompetistului Dumitru Guşevatîi. La vârsta lui, Cătălin mânuieşte acordeonul ca un lăutar experimentat, abordând şi un repertoriu complicat de melodii clasice şi populare. Iar pentru a avea un atare succes, băiatul munceşte mult: exersează cel puţin patru ore pe zi, jertfindu-şi copilăria ca să devină artist.

Producătorii show-ului televizat din România au aflat despre el de pe Youtube şi, uimiţi de măiestria cu care mânuieşte acordeonul, l-au invitat să ia parte la o emisiune dedicată copiilor talentaţi. Este vorba de Cătălin Guşevatîi, care la vârsta de 12 ani se poate mândri cu numeroase diplome şi trofee câştigate pe la concursuri desfăşurate nu doar în R.Moldova, ci şi în străinătate. Născut într-o familie în care muzica stă în capul mesei, băiatul şi-a dorit încă de mic să calce pe urmele părinţilor săi.

Mândru de părinţii săi

„Tata cântă la trompetă în Orchestra Prezidenţială a Republicii Moldova, iar mama e interpretă de muzică populară. La parade, când se adunau numeroşi preşedinţi, îmi plăcea foarte mult să văd cum sunt aplaudaţi părinţii mei. Atunci am zis că vreau să devin la fel de bun ca ei. Sunt mândru, pentru că ambii sunt muzicieni vestiţi şi talentaţi”, le-a spus Cătălin membrilor juriului.
Iar când, în timpul prestaţiei lui Cătălin, pe scenă au urcat şi părinţii acestuia, show-ul nu a făcut decât să-i confirme spusele.
„Eşti un muzicant foarte bun şi valoros”, i-au spus membrii juriului. Şi aşa este, căci la doar 12 ani Cătălin munceşte foarte mult pentru a-şi îndeplini visul – vrea să devină un acordeonist desăvârşit şi să cânte pe scene mari ale lumii.
„Băiatul nostru învaţă la Liceul „Ciprian Porumbescu” din Chişinău, unde de cinci ani studiază acordeonul. Este obişnuit cu scena, căci până acum a participat la numeroase concursuri organizate acasă şi în străinătate, dar nu mai luase parte niciodată la un show televizat. A fost o experienţă frumoasă pentru el, iar producătorii show-ului din România, aflând că şi noi, părinţii, suntem muzicieni, au ţinut neapărat să urcăm pe scenă alături de Cătălin”, ne-a declarat Anişoara Dabija.

„Munceşte mult, pentru că aşa vrea el”

Până a merge în clasa întâi, Cătălin Guşevatîi visa să studieze ţambalul, asta după ce, însoţindu-şi părinţii pe la repetiţii, a văzut măiestria cu care cântă Corneliu Moraru, ţambalagiul din orchestra „Lăutarii”.
„După ce Corneliu l-a lăsat de vreo două ori să cânte, băiatul meu începuse să ia lingurile din casă şi să le bată ca şi cum ar cânta la ţambal. Când a venit timpul să meargă la „Ciprian Porumbescu”, cineva i-a spus că instrumentul pe care-l îndrăgise este greu de transportat. Aşa a schimbat ţambalul pe acordeon. A avut noroc şi de un profesor foarte bun, iar asta contează foarte mult. Cătălin exersează ore la rând şi mă bucur să văd că pe zi ce trece cântă tot mai bine. Şi munceşte mult, pentru că aşa vrea el”, ne spune cântăreaţa de muzică populară.

„Aceasta este durerea mea cea mai mare”

Atunci când ştie că trebuie să participe la vreun concurs, Cătălin exersează chiar şi câte cinci ore pe zi, iar într-o zi obişnuită îi dedică acordeonului cel puţin două ore.
Dar pentru ca melodia să sune bine e nevoie nu doar de talent şi hărnicie, ci şi de un instrument muzical bun. Azi, micul artist e la al treilea acordeon al său, dar la anul părinţii planifică să-i cumpere altul, şi mai performant, preţul căruia începe de la 7 mii de euro.
„Desigur, îi suntem mentori şi îndrumători, dar Cătălin îşi croieşte singur drumul în muzică. Acasă exersează sub supravegherea tatălui, care de multe ori îl roagă să nu se prea obosească, el însă îi răspunde de fiecare dată că doar muncind va avea reuşite, mai ales că vrea să facă muzică în străinătate. Nouă nu ne rămâne decât să-l susţinem, dar mi-e milă de el: cântăreţilor le este mai uşor, instrumentiştii însă muncesc foarte mult încă de mici, dar în Moldova ei nu sunt apreciaţi după merit – iată durerea mea cea mai mare… De asta mi-aş dori să facă studii în străinătate, să cânte pe scene mari şi să fie acompaniat de o orchestră simfonică. Mă rog la Dumnezeu ca şi la noi în ţară să se producă nişte schimbări, iar oamenii de artă să fie mai apreciaţi, mai bine plătiţi”, speră interpreta.

„Ne-a depăşit pe noi”

Anişoara Dabija recunoaşte că băiatul ei are un program diferit comparativ cu cel al copiilor de seama lui. Lui Cătălin îi rămâne timp de joacă doar în timpul vacanţelor, căci pe parcursul anului de studii e ocupat fie la şcoală, fie cu temele, fie exersând la acordeon.
„Îmi pare rău că nu profită de copilărie, însă asta-i place şi asta face: muzică. La fel ca şi alţi copii care aleg să studieze arta, Cătălin se maturizează mult mai devreme. Partea bună e că la absolvirea liceului va avea deja o meserie din care-şi va putea câştiga bucata de pâine.
Băiatul nostru e perfecţionist şi munceşte cu încăpăţânare, calitate moştenită de la taică-său. Oricum, Cătălin ne-a depăşit, căci în muzică este mai cărturar ca noi, ba chiar poate să ne dea şi sfaturi când vine vorba de note şi de teorie. Uneori suntem şi noi exigenţi, căci ştim cu ce se mănâncă această meserie şi credem că ar fi bine s-o ştie şi el încă de pe acum. Îi spun că la un concurs importantă e participarea şi experienţa acumulată, iar asta e valabil şi în cazul acelui show de talente de peste Prut”, spune Anişoara Dabija.

Şi mezinul familiei e talentat

Mezinul familiei, Cristi-Ionuţ, este la fel de talentat ca şi fratele său, doar că el a ales vioara. Anul acesta băiatul a mers în clasa I, tot la Liceul „Ciprian Porumbescu”, iar Cătălin e un model pentru frăţiorul mai mic. Între cei doi există o concurenţă constructivă frăţească, iar cei ce le trec pragul casei vor neapărat să-i asculte cântând.
În ultima vreme, pe la sărbătorile de familie, artista cântă acompaniată de feciorul ei mai mare, iar acestuia îi place foarte mult noua experienţă. Mândră de succesele fiului, Anişoara Dabija aşteaptă cu nerăbdare ziua în care vor împărţi şi scena mare.
„Nu-l laud pentru că e băiatul meu, dar chiar cred că e un copil talentat: la vârsta lui, el cântă din lucrări incluse în programul studenţilor de la „Ştefan Neaga”! Cei care cunosc acordeonul şi aud melodiile pe care le interpretează Cătălin rămân uimiţi. Îmi pare rău doar de un lucru: că nu-i rămâne timp să facă sport, iar din cauza asta s-a îngrăşat puţin. Mai merge la înot, dar nu atât de des precum ne-am fi dorit cu toţii. Lipsa timpului liber e cel mai mare minus în activitatea unui muzician.
Suntem mândri de copiii noştri, iar sfaturile pe care le dăm sunt din cele mai simple: să dea dovadă de bună creştere şi să nu uite că sunt oglinda noastră, a părinţilor. Când vine vorba de ei, tot ce ne dorim e să fie mai întâi de toate oameni de omenie, iar apoi muzicanţi. Ori ce-o da Dumnezeu…”, ne-a spus la încheiere Anişoara Dabija.

Lena Negru