Monumentul „Apostolii Basarabeni” înălţat în memoria celor trei martiri ai sfintei cauze naţionale: preotul-poet Alexei Mateevici, avocatul Simeon Murafa şi inginerul Andrei Hodorogea, la 29 septembrie 1923 în grădina Catedralei  „Naşterea Domnului” din Chişinău şi distrus de ocupanţii sovietici în decembrie 1962 (odată cu aruncarea în aer a clopotniţei Catedralei), a fost restabilit şi inaugurat joi, 29 septembrie 2016, în acelaşi loc unde a fost ridicat cu 93 de ani în urmă.

Cu câteva zile înainte de inaugurare, urmăresc cum se instalează monumentul celor trei martiri basarabeni: Alexei Mateevici, decedat în 1917, Andrei Hodorogea şi Simeon Murafa, omorâţi de bolşevici în acelaşi an. Miercuri seara, au mai rămas doar reliefurile cu chipurile martirilor pe care specialiştii le încastrează în piatră albă de Cosăuţi, din care este construit monumentul. Lipseşte doar vulturul din bronz, pe care, spun ei, îl vor instala după inaugurare. Muncesc de zor cu toţii, ghidaţi de avocatul Iulian Rusanovschi, celui care i-a venit ideea ridicării acestei opere de artă, după ce a citit despre monument în cartea lui Iurie Colesnic, „Basarabia necunoscută”. De atunci, din septembrie 2012, a început căutările de informaţii despre cum arăta monumentul prin arhivele din toată Ţara, împreună cu membrii ASCOR, şi lupta cu bolşevicii din componenţa trecută a Consiliul Municipal Chişinău, ca să voteze pentru acest proiect. În cele din urmă, spune Rusanovschi, după noile alegeri şi schimbarea componenţei CMC, datorită altui luptător pentru salvarea patrimoniului naţional, Ion Ştefăniţă, au reuşit să obţină voturile necesare!

Proiectul a fost votat în primăvara acestui an, după care a fost aprobat şi de către Guvernul RM. În toţi aceşti ani, Iulian a căpătat şi experienţă de arhitect. În timp ce tot răspunde la telefon, preocupat de organizarea evenimentului de inaugurare, măsoară ceva alături de meşteri, dirijează ce şi unde trebuie instalat. „Cu regret, după decesul arhitectului coordonator, Eugen Bâzgu, ne-a fost foarte greu să coordonăm finalizarea monumentului. Mai mulţi arhitecţi au refuzat să ducă acest proiect la bun sfârşit. Am lucrat cu doi ucenici de-ai lui Eugen Bâzgu, dar, din cauza că şi ei sunt la început de drum, m-am implicat şi eu, ca un arhitect. De patru ani, de când coordonez restabilirea acestui monument, cunosc detaliile foarte bine”, spune Rusanovschi, continuând să dirijeze lucrul şi să comunice la telefon de câţi soldaţi are nevoie pentru inaugurare.

Unioniştii se cunosc după fapte

Inaugurarea monumentului de ieri, 29 septembrie 2016, a fost posibilă datorită altor doi unionişti, sponsori ai acestui monument, verişorii Dumitru şi Vasile Godoroja. Cei doi patrioţi, rude îndepărtate cu Andrei Hodorogea, şi-au asumat în totalitate cheltuielile, sumă ce depăşeşte 13 mii de euro. Ideea de a susţine financiar ridicarea monumentului le-a venit după o discuţie cu Iurie Colesnic, spune Dumitru. Pe viitor, verii Godoroja intenţionează să mai ridice şi o răstignire pe locul unde au fost omorâţi cei doi martiri ai neamului, Simeon Murafa şi Andrei Hodorogea.

„E un eveniment istoric pentru familia noastră, spune Dumitru Godoroja, numele de familie al căruia a fost schimbat din Hodorogea în Godoroja de sovietici în anii 1950. „Tatăl meu, născut în 1934 în regatul României, în toate actele este Hodorogea”, spune bărbatul, în timp ce aşteaptă sfinţirea monumentului.

Garda de onoare, orchestra-model a Departamentului trupelor de carabinieri a Ministerului Afacerilor Interne, Iurie Colesnic, care urmează să dirijeze evenimentul, Monica Babuc, ministra Culturii, Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, Ion Varta, directorul Arhivei de Stat Naţionale, invitaţi să ţină discursuri la inaugurare, sunt prezenţi. Lipsesc câţiva dintre cei invitaţi: Daniel Ioniţă, Ambasadorul României la Chişinău, Pavel Filip, prim-ministrul RM, Gheorghe Duca, preşedintele AŞM.

Lume multă, dar nu ca să ocupe întregul scuar din faţa catedralei. Mirosul de smirnă străpunge văzduhul îmbibând nările mulţimii, umplând-o de sfinţenie. Orchestra deschide evenimentul cu imnul de stat al R. Moldova, „Limba noastră”, părintele căruia, Alexei Mateevici, este, în sfârşit, comemorat unde se cuvine. Un stol de porumbei zboară de pe Catedrala „Naşterea Domnului”, speriaţi de împuşcăturile gărzii de onoare.

Istoria se întoarce?

Un sobor de preoţi, în frunte cu ÎPS Mitropolitul Vladimir, oficiază serviciul de sfinţire a monumentului. La final de slujbă, mitropolitul ţine un discurs:

„Iubiţi întru Cristos fraţi şi surori! Anul viitor se împlinesc o sută de ani de la trecerea la Domnul a eroilor naţiunii noastre. Anul acesta se împlinesc 93 de ani de la înălţarea primului monument în acest loc al acestor eroi. Este plăcut pentru noi că istoria se întoarce şi chiar în preajma Catedralei „Naşterea Mântuitorului” a apărut din nou acest monument cu trei persoane importante pentru istoria ţării noastre. Încununează acest monument placa cu chipul preotului Alexei Mateevici, în dreapta sa, Simeon Murafa, şi în stânga, Andrei Hodorogea, care au trăit o viaţă atât de scurtă pe acest pământ, 29, 30, 39 de ani. Ce-au făcut ei atunci, au făcut pentru întreaga istorie, pentru pământul acesta. În primul rând, vorbim despre preotul Alexei Mateevici, care a scris imnul R. Moldova, care a răsunat aici. Din dreapta şi din stânga, sunt apărătorii legii, apărătorii credinţei noastre strămoşeşti. Ţin să mulţumesc doamnei ministru al culturii şi celor care au executat acest monument. Deşi nu este finisat, sperăm că în viitorul apropiat se va face şi acest lucru şi chipul vulturului va ocroti pe aceşti eroi ai neamului. Mulţumim tuturor creştinilor, binefăcătorilor, ctitorilor, sponsorilor care au jertfit pentru restabilirea istoriei. Doresc ca în viitor acest monument să existe aici până la sfârşitul veacurilor, să ne vorbească despre istoria noastră, să ne vorbească despre eroii noştri. Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi!”

Monica Babuc, ministra Culturii, încearcă să convingă mulţimea că asistăm la un eveniment de revenire la rădăcinile şi valorile noastre naţionale. „Vreau să vă spun că este o operă la care lucrăm cu toţii, cu sufletul, cu mâinile, dar mai ales cu caracterul nostru. Atunci când vom înţelege că nu doar aşteptând de undeva, dar venind la fel cum a venit Dumitru Hodorogea şi familia sa, alături de marele istoric al literaturii Iurie Colesnic, cu iniţiativa, dar şi finanţarea exhaustivă a acestui monument, pentru că a înţeles cât de important este pentru noi acesta, atunci vom merge cu siguranţă înainte, către viitorul nostru european”.

Academicianul Mihai Cimpoi, aplaudat de cei prezenţi, face apel pentru reconstituirea mai multor monumente distruse de regim: „E Ziua mondială a inimii astăzi, inimile noastre se deschid astăzi spre aceste personalităţi care au luptat pentru valorile noastre, pentru limba română, pentru o istorie adevărată, fiindcă s-a făcut şi o istorie falsă şi se mai face în continuare la noi. Gândul nostru de recunoştinţă se îndreaptă spre cei care au luptat pentru restabilirea monumentului, spre meşterii de la Cosăuţi. Întrucât piatră de Cosăuţi mai este, haideţi să ne gândim şi la reconstituirea şi altor simboluri naţionale. Mă gândesc în special la Monumentul Unirii, care a fost plasat la intrarea în Vatra. Şi a doua rugăminte, pe care vă rog să o susţineţi, este: haideţi să contribuim şi noi cu ce avem pentru opera lui Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, ca această operă genială să vină Acasă, s-o vedem şi noi, românii basarabeni!

Să considerăm că dezvelirea acestui monument este o primă realizare, o primă acţiune, de revenire atât la personalităţile noastre propriu-zise, cât şi la simbolurile noastre naţionale!”

Nadea Roşcovanu