După 8 ani de relaţie, Sandu Şura, instrumentistul care a dus magia ţambalului românesc în Canada, şi Veronica Ungureanu, violonistă, cântăreaţă şi profesoară de vioară, au spus cel mai important „Da” din viaţa lor atât în faţa ofiţerului stării civile, cât şi în faţa altarului. Cum era şi de aşteptat, nunta lor a fost una de poveste, iar invitaţii, peste 180 la număr, au fost răsfăţaţi cu bucate alese şi muzică de calitate. În premieră, pentru JURNAL de Chişinău, proaspeţii însurăţei oferă primul lor interviu în calitate de soţ şi soţie.

Preţ de mai bine de jumătate de an, Sandu Şura şi Veronica Ungureanu au gândit singuri, până în cele mai mici detalii, cel mai frumos eveniment din viaţa lor de până acum – nunta. Şi-au dorit o ceremonie memorabilă atât pentru ei, cât şi pentru nuntaşi. Şi le-a reuşit să-şi atingă scopul, căci nunta a fost una de poveste, despre care se va mai vorbi mult timp de acum încolo.

O nuntă ca la carte

„Pentru noi, pregătirile nu au fost prea obositoare, pentru că aveam deja experienţă despre cum ar trebui să decurgă o nuntă, aşa că pe a noastră am organizat-o ca la carte! Ne aşteptam ca evenimentul să fie memorabil nu doar pentru noi, ci şi pentru oaspeţi, dar nunta ne-a întrecut aşteptările. Am rămas cu toţii încântaţi, iar comentariile de după ceremonie au fost mega pozitive”, ne-a declarat renumitul ţambalagiu.
La eveniment au avut invitaţi din mai multe ţări, printre care America, Israel, Belarus, Ucraina, Italia, dar şi din Canada, ţară în care sunt stabiliţi cu traiul părinţii şi fratele Veronicăi, dar şi naşii de cununie ai mirilor, Liliana şi Sergiu Mişcoi.
„Nănaşii, prieteni de-ai părinţilor mei, sunt şi ei basarabeni stabiliţi cu traiul la Montreal de mai bine de 15 ani. Sunt muzicieni şi, deci, avem interese comune”, adaugă mireasa.

Ţin la tradiţii

Atât Sandu, cât şi Veronica, ţin la tradiţii, de aceea le-au respectat şi la nuntă. Doar obiceiul furatului miresei au preferat să-l evite, iar mirele ne-a explicat de ce: „Cei care intenţionau să-mi fure mireasa n-au mai vrut să părăsească sala pentru că nunta era prea frumoasă: şi muzică de calitate, şi mâncăruri gustoase, şi băuturi fine.
Chiar am ţinut la tradiţii, cum ar fi legatul naşilor, spălatul pe mâini, jucatul colacului miresei şi schimbatul colacilor între socri. Iar pe lângă mâncărurile alese din bucătăria internaţională, am avut şi bunătăţi tradiţionale româneşti”, ne spune muzicianul.

Despre rochia de mireasă

Veronica a fost sclipitoare în rochia de mireasă tip prinţesă, pe care a ales s-o poarte la nuntă. A căutat-o şi la Montreal, şi la Viena, dar până la urmă a cumpărat o ţinută pe care o probase iniţial într-un salon de mariaj din Chişinău.
„Aşa sunt eu: oricât de mare ar fi sortimentul, de fiecare dată cumpăr ce mi-a plăcut din prima. La fel am păţit şi cu rochia. O ochisem încă de prin februarie, într-un magazin specializat din Chişinău. Am văzut-o, mi-a plăcut foarte mult, dar am zis să mai văd şi altele. Şi cum nici una din cele probate şi văzute ulterior în străinătate nu mi-a făcut cu ochiul, am revenit la rochia pe care o probasem la Chişinău. Da fapt, am avut două ţinute, însă până la urmă nu am vrut s-o las pe prima. A doua, pe care planificam s-o port mai spre sfârşitul serii, nu era tocmai o rochie de mireasa, era mai degrabă una elegantă, albă, uşoară, mai de vară, deci o voi îmbrăca la alte evenimente. Vreau să vă spun că la noi, la Chişinău, poţi găsi cele mai frumoase rochii de mireasă şi accesorii, dar şi cea mai bună muzică”, consideră violonista.

Cel mai emoţionant moment al serii

La nuntă, atmosfera a fost întreţinută de muzicieni virtuoşi, cum ar fi artistul din România Nicuşor Iordan, dar şi de cei din Basarabia: Lilia Roşca, Petrică Rotaru, Ion Buldumea, Oleg Antoci, Elvis Band şi mulţi alţii.
„Au cântat cei mai buni lăutari, plus că şi colegii noştri de breaslă, prezenţi la nuntă în calitate de invitaţi, ne-au pregătit surprize muzicale. Valentin Boghean, de exemplu, ne-a cântat două melodii frumoase. Dacă ar fi să dăm timpul înapoi, nu am vrea decât ca seara să fie mai lungă. Aşa că invitaţii s-au distrat la maxim, dar şi noi pe lângă ei”, ne-a spus Sandu Şura.

Cel mai emoţionat moment al serii l-au constituit urările venite din partea socrilor mari şi mici, după care primul dans al mirilor în calitate de soţ şi soţie.
„În timp ce dansam, invitaţii au putut viziona filmuleţul proiectat ce conţinea imagini din copilăria noastră şi nu numai. Împreună am gândit filmuleţul, dar l-am montat eu. De fapt, 95% din nuntă a fost gândită şi organizată de noi. Mulţi spun că astfel de evenimente trec repede, noi însă nu suntem de acord, căci am trăit din plin fiecare clipă. Am cântat la multe nunţi şi mă gândeam că dezbrăcatul miresei va dura câteva minute. Nu! Am avut impresia că, la noi, acest moment a durat la nesfârşit”, ne povesteşte zâmbind Sandu Şura.

Poartă verighete clasice

Muzicienii au optat pentru verighete clasice, ca şi cele purtate de părinţii lor. De fapt, povestea achiziţionării inelelor se aseamănă cu cea a alegerii rochiei de mireasă: deşi au ales dintr-o multitudine de modele din diverse saloane de bijuterii, înainte de nuntă au revenit la primul magazin unde îi aşteptau inelele pe care le probaseră primele.
Cununia şi nunta au avut loc în aceeaşi zi.
„Ne-am cununat la Biserica „Sf. Dumitru” din capitală. A fost un moment pe cât de frumos, pe atât de emoţionant, căci din strană răsunau cântece interpretate de un cor de bărbaţi, aşa cum ne-am şi dorit”, adaugă instrumentistul.

„Poate-o apărea şi-un bebeluş…”

Soţii Şura vor pleca în luna de miere la iarnă şi asta pentru că la moment angajamentele şi proiectele au prioritate.
La sfârşitul discuţiei, Veronica Ungureanu s-a arătat emoţionată şi spune că încă nu se poate obişnui cu statutul de soţie.
„Sentimentele noastre cresc de la o zi la alta, iar după cununie parcă sunt mai puternice ca niciodată. Suntem împreună de 8 ani, ne cunoaştem foarte bine şi sunt sigură, de acum încolo în relaţia noastră se vor întâmpla lucruri şi mai frumoase. Poate-o apărea şi-un bebeluş, cine ştie!”, ne-a mai spus violonista.

Lena NEGRU