Interviu cu Veaceslav Dragomir, şerif de Sacramento, California, fost combatant în Războiul de pe Nistru

Veaceslav Dragomir este şerif de Sacramento, California, unde s-a stabilit împreună cu familia sa acum 15 ani. S-a specializat în investigarea furturilor de maşini, crime cibernetice, tranzacţii financiare dubioase comise pe internet. Potrivit lui, imigranţii din spaţiul ex-sovietic sunt foarte creativi şi specializaţi în acest domeniu.

Are doi copii care au emigrat împreună cu el şi soţia. Fiica, Diana, e studentă la Universitatea de Stat din Sacramento, iar băiatul e absolvent al facultăţilor de matematică şi astrofizică. Şeriful speră ca, după pensionare, să revină la baştină. E pasionat de muzică. A fost coordonatorul celei de-a patra ediţii a Festivalului „Mărţişor”, organizat de reprezentanţii diasporei din R. Moldova în California. În acest an, a decis să-şi petreacă concediul acasă.
Cum găseşte R. Moldova, după 25 de ani de independenţă, el fiind şi fost combatant al Războiului de pe Nistru, luptător pe platoul Cocieri, şi ce părere are despre modul în care se investighează jaful din sistemul bancar sunt câteva din întrebările la care l-am rugat să ne răspundă.

– Domnule Dragomir, mai multe partide au promis că „schimbă” / „cresc” R. Moldova în ultimii ani, ce schimbări aţi observat Dvs. la întoarcere acasă?

Am găsit multă tristeţe. Ultima oară am fost la Zârneşti, Cahul, în 2010. Drumurile sunt mai degradate ca acum şase ani. Satele erau în 2010 încă vii. Acum am mers la rude, am călătorit inclusiv pe timp de noapte. Satele sunt de nerecunoscut, pustii, nu am mai văzut pe nimeni în stradă după 22.00. O impresie similară mi-a lăsat Chişinăul. Centrul oraşului pare devastat, poate că e o campanie de reparaţii, dar se fac foarte stângaci.
Cu toate acestea, locurile de aici îmi sunt foarte dragi. În R. Moldova locuiesc rudele mele, aici îmi sunt rădăcinile şi, după ce voi ieşi la pensie, am speranţa să revin la Chişinău. Sunt chiar în căutarea unui apartament. Sper să am mai mult timp să citesc şi să cunosc istoria şi literatura română. M-a mirat că, în pofida scăderii leului faţă de dolar, preţurile au rămas aceleaşi. Produsele agricole, care sunt de o calitate impecabilă, mult mai aromate, în comparaţie cu cele din America, se vând la un preţ de nimic.

– La ce fel de ţară visaţi acum 24 de ani, fiind pe platoul Cocieri, şi cum apreciaţi situaţia social-politică din R. Moldova?

Cert e că nu e R. Moldova la care am visat. Avem un stat care, de-a lungul anilor, s-a împotmolit tot mai mult în corupţie. În SUA, luarea/darea de mită, se pedepseşte imediat conform legii. Corupţia e înţeleasă ca factor care subminează economia şi securitatea statului. În campaniile electorale se mai înregistrează infracţiuni, când cineva poate finanţa nelegitim o formaţiune politică. Dar acestea, de regulă, ies la iveală, organele de resort îşi fac bine treaba şi partidul ori politicianul implicat este pedepsit dur, inclusiv de alegători.

În R. Moldova, guvernările corupte, incompetente, au sărăcit de-a lungul anilor populaţia. Oamenii nu au ce mânca. Au distrus satele. Lumea pleacă. Iar ei continuă să fure. Partidele sunt concepute ca nişte afaceri personale de către patroni. Apogeul acestor ilegalităţi a fost furtul miliardului. Ne-am întors de unde am pornit. Moldova arată ca acum 20–25 de ani.

– Cum aţi aflat despre jaful din sistemul bancar şi ce părere aveţi despre modul în care este investigat acesta?

Este o mare ruşine. Sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova. Este evident că acest jaf nu a fost comis doar de o persoană, ci de mai multe, şi că s-a produs din cauza lacunelor din sistemul bancar care, în mod intenţionat, au fost trecute cu vederea de responsabilii care trebuia să dea alarma. Acum nu e suficient să dai vina pe o singură guvernare, un singur politician. Credite neperformante s-au dat şi în perioada guvernărilor anterioare. Lista celor care au contractat astfel de credite trebuia făcută publică. Totodată, cred că nu doar Filat trebuia condamnat. Ar trebui să fie o listă a celor implicaţi, inclusiv a celor care, fiind în funcţii, nu au întreprins nimic pentru a preveni furtul.

Din păcate, nu e chiar clar unde au mers aceşti bani şi nici ce acţiuni întreprind autorităţile pentru a recupera miliardul. Autorii jafului au crezut că cetăţenii şi structurile internaţionale nu vor afla de cele întâmplate, vor putea muşamaliza cazul. R. Moldova, din păcate, nu a avut norocul în 25 de ani de independenţă de lideri oneşti. Acest stat s-a bazat chiar de la bun început pe cârdăşia dintre businessmeni şi politicieni, scopul cărora a fost să se căpătuiască cât mai mult.

– Ce impresie v-au lăsat protestatarii, susţinătorii lui Shor, pe lângă care aţi trecut, folosiţi pentru a da impresia, că principalul figurant din raportul Kroll , fostul preşedinte al Consiliului de Administrare al BEM, Ilan Shor, s-ar bucura de susţinerea populaţiei?

Sunt o mână de oameni vulnerabili. E clar că un afacerist cum e Ilan Şor, care a avut undă verde din partea mai multor politicieni ca să se îmbogăţească, s-a crezut inamovibil atunci când s-a implicat în jaful din sistemul bancar. Nu s-a aşteptat la ce a urmat după ce a pierdut sprijinul politic. Din păcate, succesul unei afaceri în R. Moldova poate fi asigurat doar dacă ai sprijin politic.

Oamenii care protestează, inclusiv în faţa sediului Jurnal TV, reprezintă o grupare din jurul administraţiei or. Orhei. Am o bănuială că sunt plătiţi, pentru a crea impresia prin intermediul mass-media că Şor s-ar bucura de susţinerea orheienilor şi dacă poliţia şi-ar face bine lucrul, acest lucru ar putea fi demonstrat. E păcat că pentru o găină furată un om poate sta la închisoare, pentru că nu are bani pentru a achita nici măcar serviciile unui avocat. În timp ce în cazul celor care au fost implicaţi în furtul miliardului, investigaţiile se mimează.

– În viziunea Dvs., ce şanse există ca investigaţiile să fie duse la bun sfârşit şi ca R. Moldova să fie readusă în albia normalităţii?

Acest lucru se va întâmpla doar sub monitorizarea şi presiunea instituţiilor din afară. UE şi alte ţări ajută R. Moldova. Sper, dacă vor fi îndeplinite condiţiile impuse de partenerii de dezvoltare şi va fi reluată finanţarea, banii să fie utilizaţi conform destinaţiei. Ca oamenii să-şi iubească pământul, aşa cum îl iubeam noi, cu înflăcărare, acum 25 de ani, cetăţenii ar trebui să se bucure de respectul celor pe care îi aduc la guvernare.

Politicienii trebuie să fie în serviciul poporului şi să contribuie la bunăstarea acestuia, şi nu invers, aşa cum s-a întâmplat până acum. Dacă oamenii vor avea ce mânca, vor avea drumuri bune, maşini, vor putea locui alături de părinţii lor bătrâni ori de copiii lor, vom putea spune că statul a fost readus în albia normalităţii. La momentul actual însă, avem un stat care pluteşte în derivă.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu