BREXIT. Ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană dacă Marea Britanie pleacă

BREXIT. Ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană dacă Marea Britanie pleacă

BREXIT. Responsabilii europeni încearcă de mai multe săptămâni să nu folosească termenul ‘Brexit’ în vocabularul oficial, ocolind dezbaterile prea sensibile privind viitorul Marii Britanii, însă în culise subiectul se află pe toate agendele, se arată într-o analiză a agenţiei France Presse, citată de Agerpres.

Indiferent care va fi votul britanicilor joi, pentru ieşirea sau pentru rămânerea în blocul comunitar, Uniunea Europeană va trebui cu siguranţă să facă schimbări de o amploare inedită pentru a-şi continua drumul.

O desprindere a Marii Britanii de UE, prima de acest fel, ar da o nouă lovitură unei Uniuni Europene deja slăbite de criza imigranţilor, de problemele economice din ultimii ani şi de ameninţarea teroristă tot mai mare.

Şi chiar dacă Regatul Unit va decide să rămână în blocul comunitar, situaţia actuală nu mai este o opţiune viabilă, atât timp cât temele care au agitat campania pentru referendumul din Marea Britanie au găsit ecou pe un Bătrân Continent care pare să-şi fi pierdut încrederea în utopia europeană de după război, comentează AFP.

„Ar fi o nebunie din partea noastră să ignorăm un semnal de alarmă precum referendumul britanic”, a avertizat însuşi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

În zilele de după referendum, liderii europeni, care nu au strălucit prin disciplină în ultimele luni pentru găsirea de soluţii la crizele succesive, ar urma să discuta despre calea de urmat.

Chiar dacă este împărtăşit sentimentul că este nevoie de o schimbare, „dacă analizăm detaliile practice, ne lovim rapid de dificultăţi”, notează Chris Bickerton, profesor la Universitatea Cambridge şi autor al cărţii ‘Uniunea Europeană: un ghid pentru cetăţeni’.

„Este extrem de posibil ca instituţiile comunitare să aibă un reflex de tipul ‘înapoi la muncă, înapoi la normal'”, afirmă şi Vivien Pertusot, analist la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), cu sediul la Bruxelles.

Preşedintele francez Francois Hollande a promis miercuri că vor fi luate iniţiative ‘indiferent de ce se va întâmpla’, pentru „a împinge înainte construcţia europeană”.

Este luată în considerare în special o iniţiativă franco-germană, care ar putea include elemente ale unei Europe ‘cu două viteze’ sau care să se limiteze la politica externă, dat fiind faptul că cele două ţări au poziţii diferite privind integrarea zonei euro.

„Francezii şi germanii vor anunţa o iniţiativă comună, însă se vor limita strict la securitate şi apărare. Ar fi prea dificil să găsească rapid o poziţie comună privind economia”, a spus un înalt responsabil al zonei euro, sub condiţia anonimatului.

În cazul rămânerii ţării sale în UE, premierul britanic David Cameron a atras deja atenţia că va cere mai multe reforme privind libertatea de circulaţie, în plus faţă de cele deja negociate în februarie în cadrul unui acord cu ceilalţi 27 de lideri europeni.

„Nu cred că reformele se vor opri la 23 iunie. Calea reformelor va fi întărită, deoarece vom fi avut un referendum”, a declarat el într-un interviu pentru The Guardian, în timp ce tabăra favorabilă Brexit-ului a dat asigurări la rândul său că se pot negocia noi acorduri comerciale avantajoase cu Uniunea Europeană.

„Oamenii politici britanici şi alegătorii britanici trebuie să ştie că nu va exista niciun fel de nouă negociere” cu Marea Britanie, a insistat totuşi miercuri Juncker.

Temerea mai multor guverne europene, indiferent care va fi rezultatul scrutinului din Marea Britanie, este că se vor înmulţi apelurile la referendumuri.

Un vot al britanicilor în favoarea ieşirii din UE ar avea, evident, efectul unui cutremur.

Donald Tusk susţine că aceasta ar duce „nu doar la distrugerea UE, dar şi a civilizaţiei politice occidentale”.

Nu va fi ‘lovitura fatală’, explică, la rândul său, pentru AFP profesorul Bickerton, dat fiind rolul central al UE în viaţa politică europeană, însă ar putea anunţa o schimbare fundamentală în direcţia unei uniuni mai puţin integrate.

„Nu cred că UE va dispărea subit, însă pe termen lung am putea vedea un declin progresiv şi apariţia a ceva diferit”, spune el.

„UE se află într-o spirală negativă şi abia începem să remarcăm. Nici măcar un vot în favoarea (menţinerii Marii Britanii în UE – n.r.) nu va schimba starea generală”, este de părere Janis Emmanouilidis, de la Centrul de Politică Europeană, un think tank cu sediul la Bruxelles.