Ion Neamţu s-a făcut remarcat la un concurs din România. Basarabeanul, student în anul III la Arte plastice şi design, a reuşit să obţină biletul de trecere în etapa următoare graţie talentului său de a imita insecte, păsări şi animale.

Prietenii îl alintă „Păsărel”, pentru măiestria de a imita sunete din natură, căci dacă îl auzi fără să-l vezi, ai putea jura că auzi bâzâitul unei muşte, trilul privighetorii, behăitul unei capre.

Apreciat la „Românii au talent”

Ion Neamţu (24 de ani) e originar din sat.Voloviţa, r. Soroca. A absolvit Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, iar acum e student în anul III la facultatea Arte plastice şi design, specialitatea Arte decorative, a Universităţii Pedagogice de Stat „I.Creangă” din Chişinău. Recent, tânărul a participat la prima etapă a unui concurs de talente din România. A ciripit, a mugit, a behăit, a hămăit, a cotcodăcit, a triluit, a bâzâit, dar a adunat patru de „Da” de la juraţii proiectului televizat de dincolo de Prut.

„În 2013 am mai participat la un concurs de talente desfăşurat la Chişinău, dar atunci am avut emoţii mai mari decât în România. La „Romanii au talent” juriul este altfel, nu ştiu cum, iar eu m-am simţit mai liber”, ne-a declarat Ion Neamţu.

Ciripeşte de pe când avea vreo 10 ani

Şi-a descoperit talentul acum circa 14 ani, pe când era în pădure. Atunci a reuşit să imite cântecul privighetorii, iar primii care l-au auzit ciripind au fost părinţii săi.

„Rudele sunt mândre de mine, mă consideră special. Nu ştiu, poate e şi un dar de Sus, căci nici eu nu pot să-mi explic cum de am reuşit să învăţ a reproduce toate aceste sunete ale naturii. Cred că sunt dotat cu ureche muzicală, dacă am reuşit să învăţ toate astea de sine stătător. Cei care vor să înveţe să reproducă sunetele din natură, aşa cum o fac eu, trebuie să se înarmeze cu răbdare, să iubească vietăţile, să asculte mai atent sunetele naturii”, e sfatul tânărului.

Pus pe şotii

Cum era şi de aşteptat, Ion Neamţu are simţul umorului. Şugubăţ cum e, îi place să vadă reacţia publicului la glumele lui. „Adesea când mă aflu pe stradă, în troleibuz, în magazin sau în alte locuri publice, dar mai ales când văd pe cineva care-şi plimbă câinele, eu… miaun! Lumea nu înţelege unde e pisica, cei care observă că eu sunt pe post de pisoi mă privesc ciudat, iar dulăii ciulesc urechile. De altfel, pe prietenii mei îi amuză copios astfel de situaţii şi atunci când ieşim împreună mă pun să imit vreun patruped ori vreo pasăre”, ne-a declarat Ion Neamţu.

Întrebat dacă are un animal de companie, tânărul ne-a răspuns: „Nu am. Şi la ce mi-ar trebui unul dacă eu şi singur pot să imit mai toate animalele? Pot să am câte unul la fiecare două minute!”.

Natalia TUTUNARU