Cel de-al zecelea nepot al cântăreţului de folclor a fost botezat la Chicago

Tatiana şi Nicolae Glib se află în aceste momente la Chicago, oraş în care de opt ani este stabilit cu traiul unul din feciorii lor, Viorel. Artistul şi soţia sa au participat la botezul celui de-al zecea nepot al lor, pe care părinţii au decis să-l numească în cinstea bunelului celebru. Micuţul a venit pe lume în urmă cu două luni, iar pe 15 ianuarie a fost creştinat. Fericitul tătic a acceptat să ne spună cum a decurs prima întâlnire a lui Nicolae Glib „cel mare” cu Nicolae Glib „cel mic”, dar şi motivul pentru care nu ar vrea să schimbe America pe R.Moldova.

S-a născut într-o familie în care muzica a stat mereu în capul mesei, ba chiar a făcut şcoala de muzică vreme de câţiva ani, dar într-o bună zi Viorel Glib şi-a anunţat tatăl că vrea să meargă pe un alt drum – voia să se facă militar. Astfel, după ce a absolvit clasa a IX-a, a plecat să înveţe la Colegiul Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Suceava, apoi şi-a continuat studiile la Iaşi, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, de data aceasta la facultatea de Economie, după absolvirea căreia a aplicat la programul Work and Travel. Aşa a ajuns în America. Dacă din start şi-a zis că va sta acolo doar trei luni, din cauza unor probleme de sănătate a decis să-şi amâne venirea, căci tratamentul pe care i-l prescriseseră medicii din SUA tocmai începea să dea roade.

„Şi uite-aşa au trecut opt toamne…”

„Abia după patru ani, după ce am scăpat de problema de sănătate, am decis să-mi croiesc un drum aici, dar eram cu gândul să mă întorc acasă. De fapt, revenirea mea la baştină o programam pentru ‘la toamnă’. Însă de fiecare dată când se apropia ziua de plecare, intervenea câte ceva şi îmi ziceam să mai aştept un an. Şi uite aşa au trecut opt toamne”, ne povesteşte zâmbind Viorel, în timp ce prin casă se aud părinţii săi care se joacă cu micuţul Nicolae Glib jr.
Spune că în familia lor dintotdeauna a fost un dor nestins faţă de folclor, dar că părinţii i-au permis atât lui, cât şi fraţilor săi, să-şi aleagă profesia pe care şi-au dorit-o.
„Noi am crescut cu muzica populară, iar eu am învăţat şi la Şcoala de Muzică din Sângerei, unde am studiat acordeonul la un profesor foarte bun. Însă mă atrăgea mai mult sportul, pe care ulterior l-am şi practicat. Am mers la competiţii şi în România, şi în Ucraina. Când l-am anunţat pe tata că nu mai vreau să studiez acordeonul, că vreau să fac din sport o profesie, mi-a acceptat decizia. Dar nici la muzică nu am renunţat definitiv, căci la Colegiul Militar am învăţat să cânt şi la chitară”, continuă să-şi spună povestea fiul lui Nicolae Glib.

Alaska, prima destinaţie

După opt ani petrecuţi în România, ţară în care s-a format ca personalitate şi care i-a oferit încrederea de a-şi urma visul, Viorel Glib, care avea atunci 22 de ani, a plecat în America printr-un program de muncă pentru studenţi. Peste ocean avea să descopere o altă lume, una din care a ajuns să facă parte şi unde acum se simte ca acasă. Prima destinaţie a fost Alaska, iar primul său job a fost la o păstrăvărie, după care a lucrat în domeniul hotelier. După câteva luni bune a decis să plece la Chicago, unde locuieşte şi astăzi.
„La început mi-a fost greu, căci atunci, în comparaţie cu acum, erau foarte puţini moldoveni în America. M-am descurcat pe cont propriu. Am lucrat şi la o parcare de maşini, iar acum sunt şofer de camion, meserie din care se câştigă bine. Eu, cel puţin, sunt mulţumit. Acasă nu ştiu dacă voi mai reveni, poate doar în vizită. Urmăresc ce se întâmplă în R.Moldova şi sunt la curent cu toate – e trist… Tinerii fug din ţară, noi la ce să mai venim? Acum trebuie să mă gândesc şi la viitorul copilului meu, căci aici, în America, aş putea realiza mult mai multe decât în R.Moldova”, este de părere Viorel Glib.
Deşi locuieşte cu chirie, în următorii doi ani planifică să-şi cumpere căsuţa sa. Va fi mai greu să obţină un credit, pentru că unicul american cu acte în familia lor e băieţelul lui, dar nu se va lăsa până nu-şi va vedea visul cu ochii.

Ionuţ Dolănescu, naş de cununie

Pe cea care i-a devenit soţie a cunoscut-o în urmă cu trei ani. Se întâmpla după ce-şi luase permisul de conducere. Împreună cu prietenii săi au decis să plece într-o vacanţă, pentru a sărbători, iar acolo avea să o cunoască pe cea care acum îi e soţie. Lenuţa este originară din Ungheni şi a venit în America prin acelaşi program la care a aplicat şi Viorel.
Cei doi şi-au oficializat relaţia, iar data nunţii urmează s-o stabilească după ce se vor întâlni cu naşii de cununie, Doiniţa şi Ionuţ Dolănescu.

„În curând năşelul va veni în America, ne vom vedea şi vom stabili toate detaliile. Evenimentul îl vom sărbători într-un cerc de prieteni. Încă nu ştiam cine îmi va fi soţie, dar deja îmi alesesem naşul. Asta îmi aminteşte de o istorie povestită de tatăl meu. De regulă, el nu ia bani înainte de nuntă, preferă înţelegerile pe cuvânt. Ei, uite că prima dată când a primit gaj s-a întâlnit cu mirele, iar după ce au stabilit toate detaliile, l-a întrebat cum o cheamă pe mireasă. Omul i-a spus că încă nu are nici aleasă şi nici naşi, însă pentru el este important ca muzica să fie. Şi peste jumătate de an tata i-a cântat la nuntă: conul mire avea şi mireasă, şi naşi. Aşa e şi la mine: important a fost naşul”, ne povesteşte zâmbind Viorel Glib.

‘Iată-l şi pe Nicolae Glib jr., prinţ moştenitor’

Pe 15 ianuarie, Nicolae Glib jr. a fost creştinat. La ceremonie au fost prezenţi şi bunicii săi celebri, care vor mai sta la Chicago încă două săptămâni. Micuţul are nani de botez şi din America, 11 la număr, dar şi din R.Moldova.
„Părinţii vor mai sta cu noi – vrem să se odihnească şi să mai călătorească. Petrec mult timp cu cel de-al zecelea nepoţel al lor, se joacă cu el îl dezmiardă aşa doar cum bunicii pot să o facă. Întâlnirea lui tata cu juniorul a fost extrem de emoţionată. L-a luat în braţe şi a spus: ‘Iată-l şi pe Nicolae Glib jr., prinţ moştenitor’”, conchide Viorel Glib.

Lena NEGRU
Foto: Arhiva personală a soţilor Glib