Viaţa nu e presărată doar cu flori

Viaţa nu e presărată doar cu flori

Ce se întâmplă când, în goana după înavuţire, femeia se leapădă de sat, de casă, de ţară, de copii şi de bărbat? Chiar şi atunci când a adunat destul ca să se întoarcă lângă cei dragi, uite că nu mai vrea, uite că nu-i mai pasă că a lăsat acasă un copil de numai câţiva ani, că de fapt nici la părinţii ei gândul nu i se mai opreşte.

Sofia era în Italia de şapte ani. În răstimpul acesta, a venit o singură dată acasă, să-şi ia divorţul. Copila ei, pe care o lăsase de numai nouă ani, era deja destul de mare ca ochii bărbaţilor să se oprească asupra ei. Atât i-a promis mama fetei – că dacă o să aibă nevoie de ceva, să i se adreseze, pentru atâta lucru i-a lăsat un număr de telefon şi i-a strecurat în palmă 50 de euro, să-şi cumpere ceva. Tatăl copilei, care suporta cu greu ruşinea de a-l fi părăsit nevasta lui, porni să bea, nu ieşea din cârciuma satului până nu-l scoteau cu forţa de acolo.

Sofia pleacă în Italia când Alexandrina avea nouă ani

Apoi, într-o bună zi, a ieşit din casă şi s-a dus în lume. Care spunea că-i pe la Moscova, care zicea că s-a oploşit la o vădană peste câteva sate de localitatea lor. Copila avea în momentul acela numai 12 ani. Nu-i păsa nici lui, după cum nu i-a păsat nici maică-si ce-o să se întâmple cu unica lor odraslă. Atâta timp cât mai era în viaţă bunică-sa, mica Alexandrina locuia la dânsa. Duceau împreună gospodăria, se hrăneau din pensia bătrânei, împreună lucrau grădina şi avea fata cel puţin sentimentul că e protejată.

Apoi, într-o seară, a murit bătrâna. Tot ceea ce a agonisit a lăsat fetei. Mare avere nu era, dar locul unde se afla gospodăria bunicilor era foarte bun, în mijlocul satului, chiar la şosea. Aşa că peste o habă de vreme au pornit să-i vină cumpărători. Mai ales familiile tinere se interesau. Se întorseseră de la munci şi aveau bani destui ca să cumpere, cum ziceau ei, „rabla de gospodărie a babei Dunea”. Fata nu se grăbea. Abia împlinise 15 ani şi nu putea semna un act de vânzare-cumpărare. Tatăl fetei nu dăduse până atunci niciun semn de viaţă.

Sedusă de badea Gherman

Deşi nu era ruptă din soare, avea Alexandrina ceva plăcut în chipul ei, formele i se rotunjeau şi în ochii bărbaţilor vedea că e dorită. Dacă o întâlneau pe hudiţă şi erau singuri, îndrăzneau fustangiii satului s-o îmbrăţişeze, chipurile, în glumă, în joacă, îi atingeau sânii şi o strângeau în braţe de să-i fărâme oasele. Azi aşa, mâine tot aşa, până dori fata să afle cu tot dinadinsul ce înseamnă să faci dragoste cu un bărbat. Cel care a îndrăznit s-o înveţe de toate a fost măhăleanul ei, un bărbat de 40 de ani, însurat demult, tată a trei copii, cel mai mare era de-o seamă cu Alexandrina. Uite el a dat buzna peste dânsa într-o seară.

Venise chipurile să împrumute ceva, a urcat după fată în pod, acolo ţinea ea sămânţa de mălai şi a avut-o pentru prima dată pe un braţ de rufe prăfuite. Trup tânăr în mâinile unui bărbat experimentat! De atunci, Alexandrina ar fi dat orice să-l ţină cât mai des în braţe pe „badea Gherman”. Nimeni în sat să fi bănuit măcar.

Nevasta lui Gherman, femeie frumoasă şi fudulă, se lăuda tuturor că de la o seamă de vreme bărbatu-său nu-i mai iese din cuvânt, că ţine la ea mai mult decât în tinereţe. Că uite n-o scapă din ochi şi o alintă cu fel de fel de cadouri. Dar nu bănuia sărmana că în felul acesta el încerca să-şi diminueze mustrările de conştiinţă. Pentru că, dacă n-ar fi trăit în sat, demult şi-ar fi părăsit nevasta pentru copila ceea din mahala. Venea la Alexandrina pe furiş, o iubea cu disperare şi-i era teamă că într-o bună zi fata ar putea să-l lase pentru cineva mai tânăr.

Tatăl şi fiul ajung rivali

Pentru că, din momentul ce a descoperit plăcerea unui trup de bărbat, Alexandrina ar fi vrut o altă relaţie, cu unul mai tânăr, fireşte, şi liber, să-şi poată arăta iubirea ei tuturor. Se gândea că, dacă cineva o va îndrăgi cu adevărat, ar putea să-şi întemeieze şi o familie, să nască un copil şi să se pună pe gospodărie. Deşi nu avea 16 ani împliniţi, după cum arăta fata, după cum se mişca şi după felul cum arunca ocheade tinerilor din sat, pricepeai că ea cunoaşte dragostea nu numai din cărţi şi filme.

Flăcăii roiau în jurul ei, iar sufletul lui Gherman se pârjolea de gelozie. Până şi feciorul său, care a învăţat într-o clasă cu Alexandrina, se topea de dragul fetei. Anume el a şi invitat-o într-o seară la club. Mecanicul de cinema tocmai adusese două filme noi şi tinerii din sat simţeau că vor avea o seară mai altfel decât în alte zile. Alexandrina, care se îmbrăca şi trăia din banii ce-i dădea „badea Gherman”, s-a chitit în ziua aceea mai dihai decât în alte dăţi.

Mahalaua rămase trăsnită când i-a văzut pe cei doi tineri, mână în mână, în drum spre club. S-a găsit un binevoitor şi a alergat la casa lui Gherman să-i spună şi neveste-si noutatea. Femeia s-a burzuluit pe loc, cum adică, feciorul ei n-a găsit în tot satul o altă fată decât pe nepricopsita ceea de Alexandrina? Şi nimeni din cei prezenţi n-a observat cum s-a schimbat la faţă Gherman. A ieşit bărbatul din casă pe nesimţite. A tras pe la cârciumă, a băut rachiu până a simţit că nu mai poate şi apoi s-a furişat în casa Alexandrinei şi s-a pus pe aşteptat.

Gherman divorţează şi o urmează pe Alexandrina

Fata s-a întors spre dimineaţă, veselă şi însoţită de feciorul lui. Probabil că l-ar fi oprit la ea, dacă tatăl flăcăului nu le-ar fi ieşit în întâmpinare. L-a luat la bătaie pe fecioru-său fără nicio explicaţie. L-ar fi omorât, dar Alexandrina s-a băgat între ei, apărându-l pe cel tânăr de vrăjmăşia tatălui. Abia atunci şi-a dat seama fata că nu-şi va putea aranja viaţa în sat din cauza lui Gherman. El va fi întotdeauna între ea şi altcineva.

Satul n-a mai priceput de ce băiatul lui Gherman a încasat bătaie de la taică-său. Nu le place fata, au găsit ei atunci o explicaţie. Mai mult chiar, nevasta lui Gherman a venit la Alexandrina cu o propunere – îi dă atâţia şi atâţia bani dacă pleacă din sat. Nici pe departe să bănuiască femeia că acela era şi gândul Alexandrinei – să părăsească localitatea şi să-şi facă un viitor cu altcineva decât Gherman.

A venit tânăra la Chişinău, lucrează aici la un magazin din cele scumpe. A vândut pământul şi casa bunicilor şi şi-a cumpărat un apartament. Peste un an, Gherman a divorţat de nevastă-sa şi trăieşte acum cu Alexandrina. Au împreună un copil.