După ce mai multor companii ucrainene li s-a permis din ianuarie să exporte carne şi lactate în R. Moldova, producătorii moldoveni sunt îngrijoraţi că nu vor putea face faţă concurenţei şi chiar ar putea falimenta. Potrivit lor, produsele din Ucraina sunt mult mai ieftine datorită condiţiilor mai avantajoase de activitate. Ei susţin că este necesară introducerea unei taxe speciale la importul lor, pentru a nu sufoca întreprinderile autohtone de procesare a cărnii şi laptelui.
Federaţia Rusă a introdus la 1 ianuarie 2016 embargo la importul mai multor mărfuri din Ucraina, inclusiv la produsele lactate şi cele din carne. Totodată, începând cu aceeaşi dată, 35 de companii ucrainene au primit autorizaţii pentru a livra produse animaliere în R. Moldova, faţă de trei care au avut dreptul să exporte în R. Moldova în 2015.
Situaţia creată pune în pericol sectorul zootehnic autohton şi aşa şubred, atenţionează într-un comunicat de presă Alexandru Slusari, preşedintele asociaţiei UniAgroProtect. Şi asta din cauza că produsele din Ucraina, care sunt mult mai ieftine, ar putea invada piaţa locală. „Începând cu aprilie 2015, producătorii de carne sunt obligaţi să achite TVA de 20%, în timp ce producătorii agricoli din Ucraina achită doar o pătrime din suma TVA calculată. Totodată, preţurile la nutreţuri în Ucraina sunt aproximativ cu 30% mai mici decât cele din Moldova, energia electrică este mai ieftină cu aproape 135% şi gazele naturale – cu 16%. La factorii menţionaţi este necesar de adăugat problema controlului insuficient al hotarelor, ceea ce contribuie la creşterea contrabandei”, a explicat Slusari.
Carolina Linte, directorul Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „Lapte”:
„Problema principală a procesatorilor de lapte este insuficienţa creditelor ieftine pentru modernizarea ramurii. Lactatele sunt produse sociale în R. Moldova şi rentabilitatea este reglementată de stat prin Hotărârea Guvernului nr. 335 din 24 mai 1994, astfel că procesatorii nu au acumulat venituri pentru a putea investi în modernizarea întreprinderilor şi implementarea standardelor UE. De fapt, pe moment, produsele autohtone nu sunt competitive pe piaţa internă şi nici pe pieţele externe. Tehnologiile învechite, utilajul cu un consum mare de energie, importul materialelor auxiliare necesare pentru producere în euro face lactatele noastre ne-competitive în raport importurile din Belarus şi Ucraina. Aici putem menţiona şi contrabanda din Ucraina, care influenţează negativ piaţa de lactate.
Avem Acordul de liber schimb cu țările CSI, suntem membru al Organizației Mondiale a Comerțului, avem Acordul de asociere cu UE, în principiu, am deschis piața pentru toți, fără nicio măsură de protecție a pieței interne, dar neavând posibilitatea de a accesa alte piețe”.
Lovitură dură pentru gospodăriile ţărăneşti
Valul de importuri ale produselor similare din Ucraina va afecta negativ, în primul rând, gospodăriile ţărăneşti, care asigură peste 95% din producţia de lapte şi peste 65% din producţia de carne.
„În cazul insolvabilităţii masive a întreprinderilor de procesare se întrerupe întregul lanţ valoric de producere a cărnii şi a laptelui. Prin urmare, vor falimenta producătorii agricoli ai producţiei primare, în special zeci de mii de gospodării ţărăneşti individuale”, a afirmat preşedintele UniAgroProtect.
Alexandru Slusari a mai menţionat că producătorii au simţit încă în vara anului trecut presiunea importului produselor din carne şi al lactatelor din Ucraina. „Iunie 2015 a fost perioada în care procesatorii de lapte au fost nevoiţi să închidă mai multe puncte de colectare”, a declarat el.
Ar putea fi introdusă o taxă vamală specială la importul produselor ucrainene
În situaţia care s-a creat, producătorii locali susţin că este necesară introducerea unei taxe vamale speciale la importul lactatelor şi cărnii din Ucraina, pentru protejarea producătorilor autohtoni. La 18 decembrie 2015, asociaţiile de profil au expediat autorităţilor o scrisoare în care au solicitat examinarea situaţiei în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale Acordului de comerţ liber în cadrul CSI, documente potrivit cărora dreptul de investigare şi introducere a unor taxe vamale de protecţie apare atunci când importul dintr-o ţară depăşeşte15% dintr-o piaţă oarecare.
O întrunire la care s-a discutat acest subiect a avut loc la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare la 12 ianuarie curent. În cadrul acesteia s-a examinat posibilitatea inițierii unui program de susţinere a sectorului. Mai exact, s-a convenit asupra întocmirii, în termen de trei zile, a unui plan de acțiuni pentru protejarea producătorilor autohtoni, care să includă evaluarea importurilor, inițierea procesului de aplicare a taxelor de import, intensificarea controlului la frontieră etc.
„Fluxul de mărfuri are un caracter sezonier. În sezonul iarnă – primăvară nu există supra-producere pe piață. Consider că avem timp suficient pentru sezonul viitor să venim cu măsuri de susținere a producătorilor autohtoni”, a spus ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Ion Sula.
Statistică
Cele mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică arată că în ianuarie – septembrie 2015 în gospodăriile de toate categoriile a crescut cu 7,6% producţia vitelor şi păsărilor în masă vie faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (în întreprinderile agricole cu 14,3%, în gospodăriile populaţiei cu 4,2%). Deşi în ultimii ani diferenţa scade, cea mai mare cantitate de carne continuă să fie produsă în gospodăriile casnice: 95,2 mii de tone faţă de 51,1 mii de tone în întreprinderile agricole.
Producţia de lapte însă s-a diminuat nesemnificativ (-0,1%) din cauza micşorării cu 0,7% a volumului producţiei în gospodăriile populaţiei, care asigură peste 95% din producţia de lapte. Totodată, întreprinderile agricole au raportat o creştere de 13,7% a producţiei.
Statisticile referitoare la industria alimentară arată că în ianuarie–octombrie 2015 fabricarea produselor lactate a crescut cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce întreprinderile de producţie, prelucrare şi conservare a cărnii şi a produselor din carne au raportat o reducere cu 10% a volumului producţiei.
Mariana Şalamac
ECOmagazin
