În Republica Moldova, tulburările mintale şi de comportament ocupă locul trei, după bolile aparatului circulator şi cele ale aparatului digestiv

Dacă în 2004 în R. Moldova au fost înregistraţi oficial peste 85 de mii de bolnavi, în 2014, numărul acestora a trecut peste 100 de mii. Analiza datelor statistice ale morbidității prin tulburări mintale din ultimii cinci ani arată că incidența a atins cota maximă în 2011 în municipiul Chișinău, cu 93,3 cazuri la 10 mii de oameni. În raioane, nivelul cel mai înalt de incidenţă a tulburărilor mintale a fost înregistrat în raionul Teleneşti, cel mai mic în Comrat, Făleşti şi Căuşeni.

Medicii statisticieni spun că trei din cinci persoane manifestă o tulburare psihică pe parcursul vieţilor lor. Totuşi oamenii îşi ascund problemele până când acestea devin foarte grave. O doamnă, Galina, din raionul Făleşti ne-a telefonat la redacţie pentru a se plânge de viaţa grea pe care o duce. „Nimeni nu intră la mine, nu-mi dă o cană cu apă, copiii nu-mi mai vorbesc, soţ nu am, sunt bolnavă şi nu ştiu unde să mă adresez”, ne-a spus plângând femeia.

Discutând cu medicul său de familie, am înţeles că femeia suferă de depresie. Când i-am spus că ar fi bine să discute cu un psiholog despre problemele sale, ea a reacţionat ca majoritatea moldovenilor: „Da’ eu nu sunt nebună!”. Din păcate, majoritatea populaţiei din R. Moldova suferă de depresie din cauza diverselor probleme, în principal, social-politice, din cauza emigrării persoanelor dragi şi, cel mai mult, din cauza lipsei banilor. „Nu am bani nici de mâncare, mai bine mă spânzur decât să trăiesc aşa”, este una din replicile pe care medicii specialişti le aud frecvent. „În sate sunt multe persoane care suferă de depresie din cauza că nu au contact verbal cu cei dragi. Aceste persoane au probleme cu igiena mintală, din păcate, în astfel de localităţi, nu există specialişti. Starea emoţională nestabilă poate duce la boli şi mai grave, pe care majoritatea pacienţiolor nici nu le ştiu”, ne spune Rodica Putin, asistentă medicală din satul Hiliuţ, raionul Făleşti.

Centre de sănătate mintală avem, însă pacienţi nu

Cele mai recente date statistice arată că problemele psihice sunt principala cauză pentru bărbaţi, 20,1 %, iar pentru femei, 19,1%, în timp ce media europeană este de 17%. Din această cauză, rata suicidului este mai mare la bărbaţi, 26,8 la sută, iar la femei de 5,4% la suta de mii de locuitori.

Medicii explică faptul că femeile recurg la tentative de suicid mult mai frecvent, prin aceasta se atrage atenţia asupra problemelor lor, pe când bărbaţii nu afişează că au probleme psihologice. Din punct de vedere cultural, „bărbaţii nu plâng niciodată”, însă sub această mască a stabilităţii se ascund emoţii negative devastatoare şi acele tentative sunt duse până la capăt.

În Republica Moldova, există 29 de centre de sănătate mintală, însă, după cum ne relatează vicedirectorul Spitalului de Sănătate Mintală din Chişinău, Vadim Aftene, foarte puţini pacienţi se adresează după ajutor. „Oamenii nu vor să înţeleagă că orice boală se poate trata dacă te adresezi la timp la medic”, menţionează acesta. În concluzie, dacă nu avem pacienţi nu înseamnă că nu avem şi bolnavi.

În articol au fost folosite date statistice dintr-un studiu elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, PNUD Moldova şi statistica.md; date din proiectul „Reforma Serviciilor de Sănătate Mintală din Moldova”, al Institutului Trimbos (Institutul Naţional de Sănătate Mintală din Olanda), organizaţia NIVEL (Institutul Naţional pentru Cercetare în domeniul Serviciilor de Sănătate din Olanda), Luzerner Psychiatry (Serviciile de Sănătate Mintală din Lucerna, Elveţia) şi Liga Română pentru Sănătate Mintală.

Opinii // Vadim Aftene, vicedirector al Spitalului de Sănătate Mintală:

„La spital vin deja pacienţi cu forme acute ale bolii. În Spitalul de Sănătate Mintală din capitală, femeile sunt cele care suferă mai mult de bolile mintale, coeficientul este de 1,3 femei raportat la 1,0 bărbaţi. Medicii de familie au fost instruiţi pentru a acorda ajutor persoanelor care se confruntă cu diferite probleme, însă, din păcate, foarte puţine persoane solicită ajutorul”.

Sorin Scultenic, lector Universitatea de Stat din Moldova, psiholog-psihoterapeut:

„Situaţia este catastrofală, în special pentru persoanele cu handicap şi cele de vârsta a treia. Această stare este cauzată de insuficienţa resurselor disponibile pentru asigurarea vieţii, ceea ce duce la frustrări şi dezamăgiri profunde. Un alt factor ar fi emigrarea. Femeile merg la psihoterapeut mai frecvent datorită dreptului lor cultural de a se lamenta, astfel scapă parţial de tensiunile distructive, în timp ce bărbaţii apelează doar în situaţii grave.

Irina Novac, psiholog- consilier

Cele mai afectate de depresia de sezon sunt femeile, mai ales cele trecute de vârsta de 30 de ani, care devin mult mai sensibile, persoanele cu temperament melancolic și flegmatic. De asemenea, sunt afectate persoanele predispuse la stări melancolice și tristețe. Dacă observați aceste simptome în fiecare toamnă, e un semn că suferiți de tulburare afectivă de sezon. Și dacă vă lăsați conduși de aceste simptome, puteți dezvolta o adevărată depresie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 450 de milioane de oameni sunt afectați de probleme de sănătate mintală, tulburări de comportament, tulburări neurologice și de consecințe ale utilizării substanțelor interzise.
Conform studiilor realizate în Uniunea Europeană, mai mult de 38% din populație suferă anual de o tulburare mintală. Cele mai frecvent întâlnite boli mintale sunt anxietatea, depresia și demența. Cele mai recente estimări arată că unul din patru adulți se va confrunta cu dificultăți de sănătate mintală, iar frecvența afecțiunilor mintale va crește de la 12% din totalul afecțiunilor cu dizabilități, cât este în prezent, până la 15% în 2020. Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale a fost marcată pentru prima dată la 10 octombrie 1992, la iniţiativa Federaţiei Mondiale pentru Sănătate Mintală şi apoi preluată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Carolina Chirilescu