Când destinul vrea să se amuze

Când destinul vrea să se amuze

După atâta amar de vreme, foştii soţi şi-au dat seama că s-au prostit în tinereţe, că ar fi trebuit să rămână împreună

Curată poveste şi întâmplarea asta! Uite tu că o pereche de oameni au divorţat. S-a întâmplat cu ani în urmă. Astăzi nu-şi mai aduce nimeni aminte ce motiv serios o fi avut ei atunci, dar nici nu mai are importanţă pentru că şi un soţ, şi altul s-au recăsătorit cu timpul şi chiar au reuşit şi în acea căsnicie să facă copii. Din prima aveau doi feciori, însuraţi deja şi cu copii de şcoală. Atâta vă mai pot spune că ambii, în momentul când începe povestea noastră, erau trecuţi de prima tinereţe. Agnesa mai avea două fete, iar Igor, fostul ei soţ, încă un fecior din a doua căsnicie. Până aici e clar. Avem asemenea cupluri nenumărate în republica noastră, dar ce să mai vorbim de câte sunt în lume?!

Ei bine, în anul când începe istoria noastră, Agnesa pentru prima dată îşi ia un bilet de tratament la un sanatoriu. Câte boli nu descoperi după 50 de ani? Avea şi ea probleme, dar se ducea cu inima tângă. Pentru prima dată lăsa acasă copiii şi soţul, locuiau împreună într-o casă cu mai multe intrări – schimbau proiectul imobilului după cum apăreau necesităţile: însurători, creşterea numărului membrilor de familie. Aveau şi cum, pentru că locuiau pe pământul lăsat moştenire de bunei chiar în partea de jos a Chişinăului.

Foştii soţi nimeresc la odihnă împreună

Agnesa zicea mereu că norocul a ţinut cu dânsa. Cel de-al doilea soţ s-a nimerit a fi un om blajin şi harnic. Până la ea a mai fost însurat şi el, dar în acea căsnicie n-a avut niciun copil. De fapt, dacă a luat-o cu doi băieţi, mari de acum, se gândea Vasile că, dacă nu-i va naşte femeia, nu-i mare pagubă, are cine să caute de ei la bătrâneţe. Dar uite tu că i-a născut două fete Agnesa şi pentru asta bărbatul era în stare să răstoarne munţi pentru familia lui. Băieţii Agnesei, cu greu, dar l-au acceptat de tată, deşi se vedeau şi cu celălalt, de sânge, care îi chema pe ospeţe la dânsul acasă, o dată la două-trei luni, să-i apropie astfel şi de feciorul lui din altă căsnicie.

Zic, în momentul când începe povestea asta, nu-şi mai aduceau aminte Igor şi Agnesa de ce au divorţat ei în tinereţe… A plecat femeia la sanatoriu, încărcată cu bunătăţi de acasă, pentru că nu era sigură cum îi vor hrăni acolo. Şi băuturică mai aleasă, să nu ştie bărbatul, pleca pe trei săptămâni, dar se încărcase ca pentru trei luni. Îmbrăţişări şi lacrimi la despărţire, deşi sanatoriul e la o aruncătură de băţ de Chişinău.

Tot în ziua aceea şi tot spre sanatoriul cu pricina se ducea şi Igor, primul soţ al Agnesei. Obţinuse şi el un bilet de tratament, dar se ducea mai ales să uite de casă, de nevastă şi de grijile serviciului. Obişnuia omul an de an să se ducă anume acolo, pe malul Nistrului, să se plimbe în păduricea de alături, şi nu singur, că n-a ajuns el la vârsta ceea să uite de nevoile trupului şi ale minţii! Lui Igor îi plăceau femeile, indiferent de ce etnie erau, ce culoare a părului şi a ochilor aveau şi nici nu-l deranja dacă erau de seama lui. Străină să fie, veselă şi să ai cu cine te întreţine în perioada cât eşti departe de casă. Zicea că altfel îşi fericeşte şi nevasta, când se întoarce de la sanatoriu – după atâta comunicare cu străinele şi cea de acasă îi pare femeie nouă. Şi cu multă patimă o iubeşte un timp.

Nu-şi mai aduceau aminte de ce au divorţat în tinereţe

Ei bine, a doua zi dimineaţă, când apar la primul dejun, foştii soţi dau nas în nas! Lui Igor i-a părut apetisantă Agnesa, durdulie, dar nu peste seamă de grasă, părul vopsit şi aranjat frumos, a remarcat bărbatul coafura. Şi cele două gropiţe în obraji le avea femeia, aşa cum le ţinea el minte din tinereţe. Nici Agnesei nu i-a părut prea schimbat la faţă Igor. Mă rog, avea părul sur, dar îi stătea bine, rotunjor la trup, dar nu avea burtă. Foştii soţi s-au analizat din priviri şi au pornit unul către altul cu zâmbetul pe buze. La urma urmei, ce aveau de împărţit? Copiii li-s mari, amândoi sunt căsătoriţi, sunt bunei – au despre ce vorbi fără să se sinchisească unul de celălalt.

Întâlnirea lor a fost o surpriză, şi dintre cele reuşite. Pentru că şi unul şi altul luase de acasă merinde cât a putut, aveau şi băuturică aleasă, au pornit din ziua aceea să se întâlnească când la unul, când la altul în cameră. După ce au vânturat amintirile, uite ce-i vine în cap lui Igor: Agnesă, zice el, hai să vedem dacă ni-i tot atât de bine împreună cum ne-a fost odată, în tinereţe. Şi, fără să mai aştepte răspunsul femeii, care tocmai atunci gusta un pahar de vin, se apropie de dânsa şi porni s-o mângâie. Mai nu s-a înecat nevasta!

A mai dat din coate, l-a împins pe cât o ţineau puterile, dar să nu credeţi că nu era curioasă şi ea: oare cum o fi după atâţia ani să se iubească cu Igor? La urma urmei, nu i-a fost soţ, nu au împreună doi copii şi puzderie de nepoţi? Adică probleme de morală nu avea femeia. S-au iubit cei doi trecuţi de prima tinereţe. Au uitat de ani, de motivele care i-au înstrăinat, de soţii pe care i-au lăsat acasă. Se descopereau a doua oară. După atâta amar de vreme, şi-au dat seama că s-au prostit în tinereţe, că ar fi trebuit să rămână împreună.

Se întoarce iubirea dintâi cu şi mai multă patimă

Cele trei săptămâni de sanatoriu au trecut ca o zi. Amanţii şi-au zis că nu e cazul să se despartă, în oraş Igor va găsi o modalitate să se mai întâlnească. De altfel, pentru dânsul experienţa asta nu era singulară. S-a întors fiecare la casa lui. Atâta doar că Agnesa nu-l mai putea primi lângă dânsa pe actualul ei soţ. Găsea nenumărate motive să-l îndepărteze. Mai mult chiar, trecuse cu dormitul în altă cameră, dând vina pe sănătatea ei. Dar, curioasă treabă, de la un timp, cei de ai casei au observat că mama lor dispare cu regularitate de acasă şi se întoarce de fiecare dată mai altfel de cum plecase. Feciorii le spuneau nevestelor: dacă nu ar fi la anii aceştia, ne-am gândi că are un amant, dar se vede că e altceva la mijloc.

Explicaţia le-a venit curând de tot. Într-o seară, fiul cel mai mare al Agnesei a fost chemat la poliţia de sector. I-a spus inspectorul să vină urgent şi să aducă bani să plătească o amendă. Uite acolo au aflat ei că nevasta cea de-a doua a tatălui lor i-a prins pe amanţi într-o casă străină şi a câlţuit-o pe mama lor de n-a putut-o scoate nimeni din mâinile ei. Vecinii de peste gard au chemat poliţia. Feciorii Agnesei n-au spus tatălui vitreg niciun cuvânt, şi nu că i-ar fi rugat Agnesa, dar le era milă de el. Unde să se ducă omul după 20 de ani de căsnicie? Şi apoi nu avea el două fete cu Agnesa?

Dacă credeţi că după asta s-au cuminţit iubiţii, greşiţi amarnic. S-au tot întâlnit o vreme pe ascuns până i-au ameninţat feciorii pe cei doi amanţi: dacă nu încetaţi, ne lepădăm de voi şi o să ştie toată lumea de ce…

Lidia Bobână

Comentează