Negruţa: Cotaţia leului, efect al jafului de la BEM; Consecinţele le vom simţi încă mulţi ani

Negruţa: Cotaţia leului, efect al jafului de la BEM; Consecinţele le vom simţi încă mulţi ani

Cursul leului este efectul implicit al situaţiei de la Banca de Economii. O spune fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

„Ceea ce e întâmplă astăzi cu leul are legătură cu situaţia de la BEM, nu direct, dar este şi efect de la ceea ce se întâmplă cu BEM, Banca Socială şi Unibank, cele trei bănci care acum, pe de o parte, sunt luate în administrare specială, pe de altă parte, sunt bănci în care sunt pompaţi bani mulţi din rezervele Băncii Naţionale. Ulterior, dacă se va ajunge să fie preluată toată această datorie asupra statului, asupra bugetului, toţi noi, contribuabilii, vom suporta aceste consecinţe. Iar efectul este, în zilele acestea, asupra cotaţiei cursului”, a menţionat Veaceslav Negruţa, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, la Jurnal TV, citat de jurnal.md

Fostul ministru mai afirmă că dacă instituţiile de stat se implicau la momentul potrivit, atunci nu era să ajungem în situaţia în care am ajuns. Iar temelia multor „lucruri urâte” care s-au întâmplat în ultimii ani în sectorul financiar-bancar a fost pusă încă de pe vremea guvernării comuniste, spune Negruţa.

„În corespondenţa mea oficială cu Procuratura Generală, Guvernul, Ministerul Justiţiei, s-a văzut foarte clar ceea ce se întâmpla în acea perioadă – Ministerul Finanţelor a blocat devalizarea statului de acţiunile care îi aparţin. Din păcate, a urmat o finalitate tristă de tot. Consecinţele acestei tranzacţii şi impactul asupra contribuabilului vor fi simţite mulţi ani înainte. Vor mai fi, probabil, multe litigii, inclusiv internaţionale. În ceea ce ţine de o echipă de investigaţii din străinătate, eu sunt optimist şi sper ca această echipă să ajungă la Chişinău şi să fie investigat pas cu pas tot ce s-a întâmplat la Banca de Economii. Şi nu este vorba doar despre 2014, 2013, ci despre ’94, ’95 încă. În 1995, statul a pierdut controlul şi a rămas doar cu 14%, în 1999 a revenit la 56%, ulterior, o corespondenţă foarte interesantă din 2005 arată cum s-a pus temelia multor lucruri urâte care s-au întâmplat în sectorul financiar-bancar. BEM este doar un element şi nu doar sistemul bancar e vizat în ceea ce s-a întâmplat. Este vorba şi despre sectorul asigurări, asociaţiile de economii şi împrumut, companiile de leasing, care, pe ultima sută de metri, în 2013-2014 au fost obiect de interes sporit din partea anumitor grupuri de interese. Echipa de investigatori care va ajunge la Chişinău, dacă nu anul acesta, atunci pestre doi, patru, şapte ani, va face claritate pe caz”, a mai spus fostul ministru.

De menţionat că Veaceslav Negruţa a dezvăluit anterior o corespondenţă din mai-iunie 2012, adresată Consiliului Suprem de Securitate şi Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care se referă la situaţia de la Banca de Economii. Fostul ministru al Finanţelor a atenţionat încă de atunci că statul riscă să piardă pachetul majoritar pe care îl deţine la Banca de Economii. În corespondenţa oficială, Negruţa a descris şi acţiunile de tip raider din 2011, atunci când în baza unei ordonanţe a unui judecător din Căuşeni, 18,5% din acţiunile „Băncii de Economii” au fost transmise companiei off-shore „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zeelandă. Ulterior, un alt judecător, deja de la Judecătoria Centru, a legalizat tranzacţia prin care pachetul de 18,5% acţiuni ale BEM a fost trecut de la „Rietel Limited” la o altă firmă off-shore, „Lectom Ltd”. Tot Veaceslav Negruţa a declarat, mai demult, că anumite persoane din conducerea statului au cedat BEM unor grupuri oligarhice, iar statul nu a avut nicio încasare în bugetul de stat din această tranzacţie dubioasă.
Foto: jurnal.md

Comentează