Dragoste cu suspin lung (2)

Dragoste cu suspin lung (2)

S-au căsătorit peste vreun an și ceva, când a aflat Rodion că va deveni tată

Cu feciorul nu aveau relații prea bune. Nu-i iertau faptul că se duce pe la Liza și că se întâlnesc cu familiile. Dacă venea pe la dânșii, nu-l dădeau afară din casă, dar nici mare dragoste nu-i arătau. Costică, deprins de mic cu starea asta de lucruri, nu suferea prea mult, atât că-i părea rău de copiii lui și ai soră-si Liza că nu-și cunosc bunicii. O dată n-au fost invitați nepoții să stea pe vară la țară. De parcă aceștia erau cu semn în frunte.

În sfârșit, Tinca îşi găseşte bărbat după gustul ei

Dar cel mai interesant lucru vine acum. În sfârșit, la 36 de ani, Tinca a găsit un bărbat care o curta frumos și-i căuta în coarne după gustul ei. Fusese însurat și avea doi copii din acea căsnicie. Părinții Tincăi n-au avut un răspuns clar de la Mircea care a fost motivul divorțului. Evita pe cât putea bărbatul să discute despre căsnicia lui anterioară. Tinca nu era prea curioasă să afle mai multe despre actualul ei iubit și se supăra pe părinții ei că-l tot sâcâiau cu întrebări.
Îi trimitea la casa lor: duceți-vă, aveți treburi pe acolo, ce tot stați pe capul meu? De când apăruse Mircea în viața ei, Tinca se purta tot mai urât cu bătrânii ei. Ba nu-i plăcea cum vorbesc, ba că se îmbrăcau ca niște boschetari, ba că-i cheltuie banii fără cap, adică o mie și una de motive de ceartă. Dacă au văzut că umblă tot mai nervoasă Tinca, iau bătrânii și se mută din nou la casa lor la țară.
Pe lângă gospodărie nu mai aveau nimic și casa trebuia văruită și vopsită că ajunsese într-o delăsare fără margini. Dar erau înaintați în vârstă, bolnavi și nici puteri nu mai aveau ca odinioară. Cu chiu, cu vai au plătit unui sătean de-al lor de le-a cârpit acoperișul, altuia de le-a ridicat o sobă în cămară. Era luna septembrie, se gândeau că uite iarna bate la ușă. De când s-au mutat în sat, Tinca a trecut doar o dată pe la ei și atunci în fugă.

Mircea se dovedeşte a fi escroc matrimonial

A luat banii bătrânilor, puși de o parte de înmormântare, căci avea nevoie pentru o cheltuială mare în casă. S-ar mai fi dus ei pe la fată, dar uite că Tinca nu i-a chemat. Ceilalți copii, dacă nu aveau loc în casa părinților, nici nu telefonau și nici nu veneau. Aflau bătrânii despre ei de la alți săteni, cu care se întâlneau copiii lor prin Chișinău. Iată că a venit iarna și a trecut, iată că vine primăvara și, într-o zi, intră în casa lor Tinca tăbârcind două valize mari și un cufăr. Le-a lăsat pe prispă afară, intră în odaie și se pune pe bocit de n-o puteau ogoi bătrânii.
Când s-a mai liniștit, printre suspine, le-a înșirat toată povestea. Mircea, iubitul ei, s-a dovedit a fi un escroc matrimonial, adică se îmbogățea bărbatul pe seama femeilor. Și de Tinca s-a legat, că trăia bine femeia, avea casă, avea bani, nu era împovărată de copii. A făcut ce-a făcut și a obținut de la ea o procură generală și, în baza ei, i-a vândut casa. N-a știut Tinca nimic până în ziua când au venit noii proprietari să afle când se pot muta.
Mircea dispăruse de vreo săptămână, chipurile era în deplasare, dar demult o ștersese din țară. De la poliție a mai aflat că n-a fost escrocul niciodată însurat și că mai tot ce i-a povestit despre dânsul erau minciuni sfruntate. Acum nu avea unde trăi și tot ce agonisise împreună cu părinții până la vârsta aceea a dat Tinca de pomană unui derbedeu. Nu o mângâia nici gândul că îl căuta poliţia, i se rupea inima de necaz că a pierdut casa, locul de lucru, că, de rușine, a scris femeia cerere de eliberare și a plecat din centrul raional.

Tinca pierde totul şi prinde la minte

„De ce, mamă, n-am noroc?”, o tot întreba ea pe bătrână. „Ce-am făcut eu de-s așa de blestemată? Un bărbat m-a lăsat în preajma nunții, altul m-a prădat de tot ce aveam…” Mare scârbă și pentru bătrâni care țineau la fată ca la ochii din cap. Ar fi vrut s-o ajute cumva, dar nu mai aveau cu ce, i-au dat toți banii adunați pentru zile negre, gospodăria lor ruinată nu mai aducea venit. Cu cealaltă fiică și fecior nu comunicau, cui să ceri ajutor în cazul acesta?
Tinca a venit într-un noroc la Chișinău și a tras la frate-său Costică. Chiar dacă nu se prea împăcau, tot frate și soră erau. Avea de gând femeia să-și găsească loc de lucru în capitală. Orice, numai să rămână aici. Tot răsfoind anunțurile din ziare, dădu de unul care o interesă. Cineva căuta o persoană cu studii medicale să aibă grijă de o bătrână bolnavă. Nu era țintuită la pat femeia, dar în stare gravă, după o operație complicată. Stătea cu fiul ei, un flăcău tomnatic, care demult își luase gândul de la însurătoare.

Fericirea vine la oamenii smeriţi

Era trecut bine de 40 de ani. Preda la o catedră universitară și ajunsese la vârsta aceea deja profesor, avea mai multe titluri științifice și era cotat în breasla lui. Tinca, după ce trecuse prin atâtea necazuri, acum prinsese la minte și nu mai era fudula de odinioară. A intrat uşor în familia lui Rodion, iar cu mama lui se împrietenise chiar. Bătrâna, dacă a auzit că nu e măritată, i-a dat de înțeles lui fecioru-său că ar fi bine să se uite mai atent la Tinca, ei uneia îi place fata.
Nu era rupt din soare Rodion, dar foarte vesel și comunicativ, poate pentru că era mereu printre tineri. Tinca locuia în familia lor și, încetul cu încetul, porni s-o facă pe gospodina casei – ea și mâncare gătea, uneori curățenie împreună cu Rodion, altă dată tot în doi făceau piața, așa că de la un timp s-au simțit atrași unul de altul. Nu că aveau gânduri de căsătorie, pur și simplu un bărbat și o femeie s-au plăcut. Și ce-a ieșit din treaba asta vă dați seama și dumneavoastră.
S-au căsătorit peste vreun an și ceva, când a aflat Rodion că va deveni tată. Bucurie mare în familia Tincăi, care între timp se împăcase cu soră-sa Liza, nu mai zic de mama mirelui, care nu mai spera să-și vadă feciorul însurat.

Lidia Bobână

Vizualizări: 1159

One Comment

  • =Veta Unionista dela Chilia=
    16 octombrie 2014 | Permalink |

    JOS RUSIFICAREA NUMELOR NOASTRE !
    JOS OCUPATIA MOSCALEASCA !
    Lepădaţi-Vă de formele rusificate
    şi reveniţi la numele noastre frumoase
    şi vechi din moşi-strămoşi
    înainte de ocupaţia rusească imperială din 1812 !
    –––––––––––––––––––––––––––––––––––-
    prenume tradiţionale româneşti de fete:
    Alba, Adina, Aculina, Adela, Adelina, Agata, Agnesa, Alina, Andra, Andrada,
    Anda, Ana-Maria, Anca, Anica, Anişoara, Ancuţa, Anuţa, Anuca, Aneta, Aristiţa,
    Augustina, Aurica, Bendis, Brânduşa, Catinca, Catrinel, Cătălina, Carolina, Constanţa,
    Cornelia, Crenguţa, Daciana, Dafna, Denia, Despina, Dida, Didina, Doina, Daina,
    Dochiţa, Domnica, Dorina, Draga, Elva, Felicia, Firuţa, Florentina, Florica, Frăsina,
    Fruzina, Gafiţa, Geta, Gina, Gherghina, Grăchina /în poloneză Grażyna/,Haritina,
    Iana, Ileana, Ilinca, Ioana, Iolanda, Iustina, Ilona, Iulita / Uliţa /, Iza, Janina, Jenica,
    Laura, Lavinia, Leana, Lia, Ligia, Lina, Lizuca, Loredana, Lucica, Luminiţa, Luana,
    Magda, Marga, Marghioala, Marta, Maruşca, Mavra, Miruna, Maricica, Mădălina, Mărioara,
    Mioriţa, Măriţa, Măriuca, Melania, Miluţa, Mona, Monica, Minodora, Mihaela, Nadina, Năstica, Năstăcuţa, Nicoleta, Niculina, Nuţa, Oana, Oleana, Ozana, Otilia, Pachiţa, Paulina, Rafila,
    Raluca, Regina, Ramona, Renata, Rariţa, Rodica, Rozina, Ruxanda, Sanda, Sânziana, Safta, Smaranda, Simina, Saveta, Sevastiţa, Sofica, Sorana, Suzana, Ştefania,Tincuţa, Titi-Ana,
    Tiţa, Teodosia,Tomina, Trofina, Tudoriţa, Vanda, Voichiţa, Valica, Viorica, Victoriţa,
    Veta, Veronica, Zânica, Zâiana, Zenovia, Zita, Zoiţa, Zorica, Zorina,

    prenume româneşti de baieţi:
    Alecu, Agache, Aurel, Andrieş, Andru, Arghire, Aristide, Arminden, Arvinte,
    Bogdan, Bucur, Brutu, Calistru, Carol, Călin, Candin, Codin, Codrin, Costache, Costel,
    Costică, Cornel, Corvin, Crăciun, Christian, Christof, Christea, Christache, Cosmin, Cozma,
    Damian, Dan, Darius, Decebal, Dobrin, Dominte, Dionis, Doru, Dinu, Ducu, Dudu, Dragoş,
    Emil, Ene, Ermanu, Fănică, Fănel, Florin, Francisc, Gelu, Gerula, Glicherie, Ghiţă,
    Gogu, Gordu, Goriţă, Gruia, Haralambie, Horia, Iancu, Ilarie, Ioachim, Ionică, Iorgu,
    Isidor, Ivu, Ladislau, Laiotă, Lascăr, Laţcu, Leunte, Lică, Lisandru, Liviu, Ludovic,
    Marcel, Marius, Martin, Mateieş, Mihuţ, Mircea, Mitică, Mihnea, Mihăiţă, Miluca,

    Minu, Mincu, Mitoş, Mitru, Mugur, Nicanor, Nicandru, Nicoară, Niculiţă, Oghenie,
    Onisifor, Onu, Oxinte, Panait, Pantele, Pintea, Profir, Pascal, Păvălache, Petruţ,
    Radu, Răzvan, Rică, Sandu, Septimiu, Severin, Sinică, Sorin, Stan, Stelian,
    Şandru, Ştefan, Tănase, Tenuţă, Titu, Tadeu, Toader, Tudor, Tonică, Toma,
    Udrea, Val, Valter, Viorel, Vicu, Vitas,Vlaicu, Vlas, Voicu, Zaheu, Zura, Zamolxe
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

    ===== BUCOVINA DE NORD =====
    ————— ♥ SI TOATA BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ ———–
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE
    ÎN VECHILE HOTARE DIN ANUL 1918 !
    =====================================

Comentează