Premiile Nobel sunt fără îndoială cele mai râvnite și mai prestigioase distincții oferite pentru activități științifice, politice sau literare care deschid noi drumuri la nivel societal. Însă nu toți laureații acestor premii au meritat aceste distincții, la fel cum nici toți cei care le-ar fi meritat nu le-au primit.

De-a lungul timpului, în cei peste 110 ani de la înființarea acestor premii, procesul riguros de selecție a făcut ca doar 4 laureați să fie considerați controversați sau de-a dreptul nemerituoși.

Primul astfel de caz s-a produs în 1926, când Johannes Andreas Grib Fibiger (1867 — 1928) a câștigat premiul Nobel pentru Medicină. Medic și patolog danez, Fibiger a descoperit o specie de vierme parazit, Spiroptera carcinoma, despre care a susținut că este agentul cauzator al cancerului stomacal (în studii efectuate pe rozătoare). Această descoperire, care i-a adus premiul Nobel pentru Medicină, s-a dovedit ulterior a fi falsă.

William Bradford Shockley (1910 — 1989) a fost un fizician și inventator american de origine britanică. Alături de John Bardeen și de Walter Houser Brattain, Shockley a inventat tranzistorul, invenție pentru care cei trei au primit în 1956 Premiul Nobel pentru Fizică. Tranzistorul este un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor, folosit mai ales pentru a amplifica și a comuta semnale electronice și puterea electrică.

Deși contribuția sa la această invenție nu poate fi pusă sub semnul întrebării, controversele au fost provocate de sprijinul deschis pe care l-a acordat mișcării care susținea eugenia — teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri de selecție genetică (alegerea părinților, sterilizarea, interzicerea procreării etc.). Eugenia a fost pusă în aplicare de naziști.

William Shockley credea în eugenie și a donat chiar spermă la Repository for Germinal Choice, o bancă de spermă concepută pentru a disemina cele mai bune gene ale omenirii.

Medicul american Daniel Carleton Gajdusek, laureatul premiului Nobel pentru Medicină din 1976 pentru studiile sale legate de maladia kuru, a provocat de asemenea o serie de controverse de ordin moral, nedemne de un laureat al acestui premiu. Omul de știință american a stat 19 luni după gratii începând cu 1997, după ce a pledat vinovat la acuzațiile ce i s-au adus cu privire la abuzarea unor copii.

Kuru este o maladie neurodegenerativă incurabilă, endemică regiunilor tribale din Papua Noua Guinee. Această maladie este un fel de encefalopatie spongiformă transmisibilă prin practicarea ritualurilor funebre canibale.

Decernarea premiului Nobel pentru Pace din 1994 lui Yasser Arafat, alături de Shimon Peres și de Yitzhak Rabin, a provocat de asemenea numeroase controverse și a atras chiar demisia unui membru al Comitetului Nobel, Kare Kristiansen. “Care vor fi consecințele”, s-a întrebat el public după anunțarea laureaților, “dacă un terorist cu un astfel de trecut ajunge să primească cel mai prestigios premiu al lumii pentru pace?”.

Pe de altă parte, numeroase personalități ale științei și literaturii au trecut neobservate pentru comisia care acordă prestigioasele premii Nobel. Celebrul chimist rus Dmitri Mendeleev, scriitorii Lev Tolstoi, Virginia Woolf, James Joyce, Marcel Proust, Mark Twain, Gertrude Stein și Henrik Ibsen, economista Joan Robinson, fizicienii Thomas Edison, Nikola Tesla și Jules-Henri Poincaré, medicul american de origine armeană Raymond Damadian (inventatorul primului aparat RMN) și omul de stat Mahatma Gandhi nu au primit acest premiu.

Un caz aparte este și cel al fizicianului austriac Lise Meitner, care a avut o contribuție importantă la descoperirea fisiunii nucleare, alături de Otto Hahn (laureatul premiului Nobel pentru această descoperire în 1944). Ea ar fi fost nominalizată de 13 ori pentru premiul Nobel, fără să câștige vreodată (nominalizările la Nobel sunt secrete și această informație nu este certă), fiind ocolită în perioada expansiunii naziste în Europa pentru că era de origine evreiască.

Sursa: AGERPRES
Foto: (c)