La început de septembrie, Diana Văluţă, acompaniată de Orchestra „Folclor” a maestrului Petre Neamţu, a organizat un concert extraordinar în cadrul căruia şi-a lansat primul său CD. Talentul interpretei i-a cucerit pe cei prezenţi în sală. În acest număr vă propunem să aflaţi povestea celei despre care Ştefan Petrache spunea că este „o perlă care, odată scoasă din liniştea adâncului, va dărui splendorile romanţei noaste cântate cu pasiune”.

„Cântecul e toată viaţa mea”, ne spune Diana Văluţă (30 de ani). De altfel, acesta a fost şi genericul spectacolului său, organizat în prima săptămână a lui septembrie. Atunci cei prezenţi în sală au putut să admire o dinastie de muzicieni – dinastia Văluţă.
Artista a fost susţinută de către tatăl său, Ilie Văluţă, un compozitor şi interpret desăvârșit, sora sa – violonista şi interpreta Veronica Văluţă-Bantaş, cumnatul său – violonistul Sergiu Bantaş, nepoții Sandu şi Cristian Bantaş, unchiul său – acordeonistul şi profesorul Sergiu Văluţă. Iar invitat de onoare al spectacolului a fost însuşi „Regele Naiului”, Vasile Iovu.

Muzicienii au fost acompaniaţi de Orchestra „Folclor”, dirijată de Petre Neamţu, iar cei prezenţi în sală au putut să asculte tangouri şi valsuri, romanţe noi, dar şi mai vechi, unele dintre ele fiind celebre încă acum un secol.
„Am decis să-i las pe colegii mei să privească spectacolul din sală, să se odihnească, iar pe scenă să fie dinastia noastră de muzicieni. Am lansat şi primul meu CD, cu melodiile pe care le-am adunat în ultimii şapte ani”, ne spune Diana Văluţă.

„Tata, profesorul meu de suflet”

Când o întrebi de la cine a moştenit talentul, îi vine greu să răspundă. Tatăl este muzician apreciat în R.Moldova, dar şi mama, profesoară de română, are un auz muzical perfect. „Ea preferă să cânte la bucătărie, atunci când face plăcinte”, precizează interpreta.
În familia lor s-a cântat de când se ţine ea minte. Deşi a avut profesori foarte buni, tatăl său a fost şi va rămâne mentorul ei. „El este profesorul meu de suflet, care mi-a arătat toate secretele drumului pe care am ales să-l urmez. De la vârsta de cinci ani am început să studiez vioara şi pianul. Şi sora mea, Veronica, a studiat vioara. Tăticul nu a fost niciodată sever cu noi. Nici nu i-am dat motive, pentru că niciodată nu ne-am plâns că vrem la joacă sau că nu mai vrem să repetăm… Mama ne punea să exersăm zilnic vreo 15 minute, după care făceam o pauză, apoi reluam. Iar dacă observa că-mi arunci prea des ochii la ceas, îmi spunea să nu mă mai uit atâta, că se oprește. Şi astăzi, ori de câte ori mă uit la ceas, îmi aduc aminte de vorbele mamei”, ne povestește Diana Văluţă, zâmbind.

De ce nu mai cântă la vioară

Muziciana a cântat la vioară până la vârsta de 14 ani, când din cauza unei afecţiuni articulare la mâini a trebuit să renunțe la acest instrument. Prima sa vioară, de altfel, ca şi celelalte şase pe care le mai păstrează şi azi, i-au fost dăruite de tatăl său.
„Nici vorbă să revin la vioară – a trecut prea mult timp de când nu mai exersez la modul serios. Cânt doar prin casă, atunci când mă apucă dorul. Viorile stau în huse şi vreau să le las moştenire copiilor mei, pe care sper ca într-o bună zi să mi-i dea Dumnezeu”, susţine interpreta, care este şi profesoară de canto la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Semnează aranjamentele muzicale pentru „Folclor”

Talentul i-a fost descoperit încă de la o vârstă fragedă. Astfel, pe când avea patru ani, Diana a cântat alături de Gheorghe Urschi în filmul muzical pentru copii „Cucurigu”, iar 10 ani mai târziu avea să fie desemnată laureată a Festivalului cântecului francez, organizat la Chişinău. Şi de atunci a început să culeagă premii după premii nu doar în ţară, ci şi în străinătate.
La 23 de ani a participat la Festivalul-Concurs de Creaţie şi Interpretare a Romanţei, „Crizantema de Argint” organizat la Chişinău, unde a obţinut Premiul Mare. Tot în acel an, a luat şi Premiul Mare la „Crizantema de Aur”, în România.
„După acele concursuri, maestrul Petre Neamţu m-a invitat să cânt alături de orchestra „Folclor”. Domnia sa a rămas impresionat şi de aranjamentele muzicale pe care le fac, astfel că am ajuns să semnez tot repertoriul orchestrei. Sunt încântată de această colaborare”, ne mai spune Diana Văluţă.

Corina Chiriac i-a dăruit o ie

Muziciana e fană a Corinei Chiriac, de aceea şi-a dorit foarte mult să cânte celebra romanţă „Ne cunoaştem din vedere”, cu care artista din România făcea furori în urmă cu trei decenii.
„Prin intermediul prietenilor mei de dincolo de Prut, familia Căpăţână, i-am cerut permisiunea să-i cânt melodia şi s-o includ pe CD. Şi-a dat acordul doar după ce m-a ascultat cântând. Mai mult decât atât, ia din fotografia de copertă a albumului ea mi-a trimis-o, alături de multe alte daruri. Am rămas plăcut surprinsă că o artistă mare cum e ea a făcut un astfel de gest pentru un om pe care nici nu-l cunoştea”, povesteşte lectorul universitar.
Cu toate că muzica îi răpeşte mai tot timpul, Diana susţine că dacă ştii cum să combine viaţa personală cu cea profesională, atunci le reuşeşti pe toate.
Adoră să petreacă timpul în familie, alături de cei dragi. Mai mult decât atât, în fiecare duminică, dacă nu au spectacole, familia Văluţă se adună la o cină pentru care gospodina casei găteşte bucate alese.

Lena NEGRU
Foto: Arhiva personală a Dianei Văluţă