Atenție investitori: François Hollande este gata să ducă Franța într-o direcție greșită, mai repede decât v-ați temut, scrie publicația ”The Economist”.

Potrivit ”The Economist”, președintele francez deține mai multă putere decât oricare alt lider european. Iar după al doilea tur al parlamentarelor din 17 iunie, are, pe hârtie, mai multă putere decât orice alt președinte din istoria Celei de-a Cincea Republici.

Partidul Socialist controlează acum cele două Camere ale legislativului, toate regiunile Franței, cu excepția uneia, orașele mari și localitățile. Întrebarea care se pune este: ce are de-a face acest om modest și studios cu o astfel de putere politică?, scrie publicația.

Dl Hollande a petrecut un an în campanie, mai întâi pentru a obține nominalizarea partidului său, apoi pentru alagerile prezidențiale, iar în final pentru alegerile legislative.

Abia acum începe să guverneze. A fost primit cu căldură în Uniunea Europeană. Susținătorii săi spun că este mult mai moderat și pro-european decât majoritatea celor din partidul său. Aceștia se bazează pe angajamentul său de a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB în 2013. În plus, au fost impresionați de conexiunile sale cu social-democrații scandinavi și germani, dar și de căldura cu care au fost întâmpinate măsurile sale de creștere economică, propuse în contrapondere la planul de austeritate german. ”Pactul pentru creștere în Europa“, proiectul său în valoare de 120 de miliarde de euro, care constă în emisiunea de obligațiuni pe proiect, acordarea de fonduri sporite BEI și realocarea banilor europeni beneficiază deja de sprijinul Spaniei și Italiei.

Cu toate astea, cei care sperau că președintele francez va renunța la promisiunile care au scandalizat, din timpul campaniei, au ajuns să fie dezamagiți, subliniază ”The Economist”.

Dl Hollande poate trece drept un moderat prin prisma standardelor Partidului Socialist Francez, dar asta se datorează faptului că partidul său este inflexibil.
În Germania și statele scandinave partidele de centru stânga împart o dorință pentru egalitate și bunăstare socială. Dar, de asemenea, ele sunt de acord și cu beneficiile competiției și ale politicilor economice liberale: politici pe care președintele francez și susținătorii săi le dezaprobă vehement.

Din acest motiv, dl Hollande va începe prin a reduce vârsta de pensionare pentru unii angajați, la 60 de ani, și să crească până la 75% impozitele pe veniturile foarte mari, să taxeze suplimentar averile, moștenirile și dividendele, să crească salariul minim pe economie și să îngreuneze procedurile de concediere. În loc să ia măsuri pentru reducerea aparatului de stat, care înghite 56% din PIB (cel mai înalt prag din Europa), a dat de înțeles că rândurile funcționarilor publici se vor îngroșa. Cu alte cuvinte, domnul Hollande a ales să se pună de-a curmezișul schimbărilor pozitive, puține câte sunt, din res­tul Uniunii. Ceea ce va dăuna serios competitivității Franței, în condițiile în care deficitul comercial al țării ia proporții pe zi ce trece. Iar mediul de business nu va avea decât de suferit.

François vs realitatea din 2012

Franța este o țară bogată. Dar este mult mai vulnerabilă acum decât în 1981, când predecesorul socialist al lui Hollande, François Mitterrand, a încercat, dar a dat greș, să implementeze o formă de socialism în această țară. Datoria publică a țării a ajuns la 90% din PIB, față de 20%, cât înregistra în anii ’80.

Franța a fost deja retrogradată de una dintre agențiile de rating, iar în piețe este încadrată mai degrabă în categoria Greciei și a Spaniei decât în cea a Germaniei sau a Austriei. Percepție firească, atâta timp cât domnul Hollande s-a alăturat nestingherit Spaniei și Italiei în corul celor care cer Germaniei să crediteze necondiționat zona euro, distanțându-se astfel, probabil, de Angela Merkel.

În final, dl Hollande va ajunge să dea piept cu realitatea, așa cum a făcut și Mitterand. O Franță mai slăbită nu are ca alternativă decât să fie de acord cu reformele structurale și să liberalizeze economia.
Hollande nu va avea la dispoziție doi ani, cât i-au trebuit lui Mitterrand să schimbe direcția Între timp, un puternic președinte Hollande ar putea distruge Franța.
EVZ.ro
Sursa fost:Reuters