De 10 ani, Tudor Pânzaru din or. Căuşeni luptă pentru o locuinţă şi o pensie de invaliditate decentă. Disperat, combatantul războiului de pe Nistru, a ales să protesteze într-un mod inedit: locuind în stradă, în văzul tuturor!

Diana Burlacu

Acum 10 ani, Tudor Pânzaru şi familia sa au rămas fără locuinţă. Astfel, în speranţa obţinerii unui loc trai decent şi a unei locuinţe el a cerut ajutorul statului, dar fără niciun rezultat. Combatantul deţine toate dovezile de rigoare, precum şi actele care demonstrează că s-a adresat mai multor instituţii de stat, dar acestea au refuzat să-l ajute.

În timpul războiului de pe Nistru a fost rănit în gamba stângă a piciorului şi a suferit o operaţie complicată, iar în timp ce se afla în spital, autorităţile locale i-au demolat casa din orăşelul  Căuşeni, aflată pe str. Frunze, nr. 50. “În 2004 am depus o cerere prim-ministrului de atunci, Vasile Tarlev, în care l-am informat că  sunt invalid de război şi că am nevoie de o locuinţă. Mi-au spus că nu au cu ce mă ajuta, să-mi dea cei care m-au trimis la război!”, spune bărbatul.

Mai târziu, s-a gândit că autorităţile statului american ar putea fi cele care să-i acorde o mâină de ajutor. Astfel, în iulie 2010 a instalat un cort în faţa Ambasadei Americii, cerând azil politic. Speranţele sale însă s-au spulberat şi de această dată, pentru că cei de la Ambasada Americii l-au sfătuit  să se adreseze autorităţilor ţării pentru care a luptat, adică Republica Moldova. Astfel, Tudor, împreună cu soţia sa, Galina, şi-au mutat „domiciliul” în PMAN, chiar în faţa Guvernului R.M. Deşi au trecut deja 6 luni, doar Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al premierului Vlad Filat, s-a interesat de şederea sa acolo. “M-a întrebat ce probleme am şi de ce stau aici. I le-am spus, dar fără niciun rezultat”, menţionează protestatarul.

Se încălzeşte la lumânare

Bărbatul trăieşte în condiţii inumane. El susţine că uneori este ajutat cu bani de către trecători. “Chiar zilele acestea a venit o doamnă care mi-a dat 15 lei”. Cu aceşti bani şi-a cumpărat lumânări pe care le aprinde în cort pentru a se încălzi. “Cumpărăm lumânări de la piaţă, pentru că acolo sunt mai ieftine, doar 80 de bani, iar aici la biserică costă tocmai 4 lei”, spune Tudor Pânzaru.

Pe lângă obţinerea unei locuinţe, combatantul doreşte şi o pensie de invaliditate decentă, deoarece cei 280 de lei pe care îi primeşte nu îi sunt suficienţi pentru a-şi întreţine familia. Mai mult, pe 3 ianuarie, fiica sa în vârstă de 17 ani a născut o fetiţă, iar proaspătul bunic spune că şi-ar dori foarte mult ca să-şi alinte nepoata măcar cu o jucărie.

Tudor Pânzaru spune că nici el, nici soţia sa, nu vor renunţa la protest. „ În 2002 am fost operat, am avut o traumă cerebrală, după care timp de şase ani m-au fugărit pe drumuri până mi-au dat gradul de invaliditate. Înapoi nu dau! Am ţinut greva foamei, am stat şi în reanimare – nu mai am unde să mă duc. N-am loc în ţara asta!”, spune disperat combatantul Tudor Pânzari.